Author: Adrian-Petru Stepan (Adrian-Petru Stepan)

Home Adrian-Petru Stepan
Piața Millenium (10)
Post

Piața Millenium (10)

„Florenţa… leagănul Renaşterii, străzile pitoreşti din jurul magnificului Dom Santa Maria dei Fiore, Ponte Vecchio cu magazinele sale de bijutieri transmise din generaţie ȋn generaţie ce trece peste Arno şi ȋndreaptă paşii turiştilor uimiţi de atȃta bun-gust şi bogăţie ȋnspre Palazzo Pitti, capodopera bancherului ce i-a dat si numele, achiziţionat ulterior de bogata familie Medici....

Piața Millenium (9)
Post

Piața Millenium (9)

Mai avem trei ore până decolează avionul, spuse Elle privindu-şi telefonul. Profesorul mi-a confirmat că e la biroul lui, la cinci minute de noi. Avem timp să îi facem o vizită. După ce lăsasem simpatica Simca în garajul de unde o luasem, ne-am făcut rapid bagajele fiindcă am avut noroc să mai găsim câteva locuri...

Piața Millenium (8)
Post

Piața Millenium (8)

Elle mă strângea de mână cu o forţă de care nu o credeam în stare. Nu o mai văzusem niciodată atât de stresată. Îşi controla întotdeauna emoţiile foarte bine, nu doar faţă de alţii ori faţă de mine, ci reuşea să îşi pună la colţ şi faţă de ea angoasele şi grijile care îi făceau...

Piața Millenium (7)
Post

Piața Millenium (7)

Cele mai frumoase poveşti sunt cele spuse de bunici. În lipsa lor, a trebuit să le caut în cărţi. Aş fi vrut ca tata să mă ducă mai des la micul castel al bunicului pierdut printre dealurile dintre Florenţa şi Siena. Nimeni nu ar trebui să moară înainte de a se plimba pe drumurile şerpuite...

Piața Millenium (6)
Post

Piața Millenium (6)

Eram bulversat. Mama mă surprinsese cum nu îmi putusem imagina vreodată: în mintea mea bunicul fusese mort demult, mi-l imaginasem în câteva rânduri, imaginea lui, pe care o desenasem în mintea mea în alb-negru, zăcea undeva pe rafturile cu amintiri imaginare care compuneau lumea familiei mele. O încăpere mică şi liniştită, unde mă întorceam câteodată...

Piaţa Millenium (5)
Post

Piaţa Millenium (5)

Ai o familie interesantă, spuse Elle, probabil observând tăcerea mea datorată gândurilor şi scenariilor care îmi fugeau prin minte la fel de repede precum maşina pe drumul acela care ne scutura de parcă eram într-o căruţă şi care, bineînţeles, îi aveau în prim-plan pe bunicii mei. Poate nu mai ştiu eu bine sensurile cuvintelor în...

Piaţa Millenium (4)
Post

Piaţa Millenium (4)

Să vezi cadavrul cuiva după cinci minute de când ai împărtăşit amintiri cu acel corp e la fel de bulversant ca explicaţiile pe care trebuie să le dai unor poliţişti nervoşi că nu l-ai ucis tu. Norocul meu că Elle era o avocată cu mult aplomb şi m-a scos destul de repede din întrebările lor....

Piața Millenium (3)
Post

Piața Millenium (3)

Zilele de mai sunt înşelătoare. Când eşti în soare simţi căldura verii, dar la umbra unei clădiri se întoarce răcoarea lui aprilie. De fapt, soarele însuşi e înşelător: acum arde pe un cer azuriu ce te duce cu gândul la vacanţe sau la aventurilr copilăriei, pentru ca, după câteva minute, un nor dens să îţi...

Piața Millenium (2)
Post

Piața Millenium (2)

Elle îşi rezemă piciorul gol pe scaunul de ratan pe care mă trântisem. I-am mângâiat glezna şi privirea mi se duse instinctiv înspre şoldurile ei acoperite de-abia acoperite de cămaşa mea azurie care, deşi largă, se potrivea de minune cu pielea ei uşor bronzată şi părul lung, negru, răvăşit.Dacă stai aşa pe balcon se vor...

Piața Millenium (1)
Post

Piața Millenium (1)

Toată lumea ascunde câte ceva: bani, iubiri ilicite, amintiri copleşitoare, dorinţe întunecate,îngrozitoare pentru cei dragi, comploturi, ba chiar şi pacte cu diavolul. Şi cu cât taina e mai mare, cu atât e mai greu de împărtăşit fiindcă de misterul ei sunt legaţi alţi şi alţi complici. Vieţile lor sunt construite aşa încât taina aceea care...