Nesfârşit în abis, în atracţii solare,

planetele galactic se rotesc,

aparent distante, au ochii lor la pândă,

îşi trimit impulsuri cu sateliţi pe orbite,

se ameninţă  îmbăiate de lumină,

războinice, în abis aleargă,

în Univers să se distrugă.

Nu e decât un joc nesfârşit,

cineva râde, le aliniază în repetată rotire,

la un ordin matematic, calculat în genune. 

Cineva, în necunoscuta din ecuația

cu materia războinică-n lumină, ne ocroteşte în miracol şi minune.