Este una dintre personalitățile importante ale Banatului și ale României 2022. Este unul dintre editorii noștri de seamă, editura lui, PALIMPSEST, a tipărit un șir de cărți foarte, foarte importante pentru înțelegerea Banatului. Cărțile aveau întotdeauna o prefață sau o postfață de criticii cei mai importanți, de la Mircea Martin la Alexandru Cistelecan, de criticii cei mai importanți care citeau poeziile, făceau selecția și, mai ales, scriau de ce este important sau foarte important acel poet în literatura română.
Domnul Cocora a fost mulți ani, foarte mulți ani, critic de teatru. A fost critic de teatru la Tribuna, în timpul în care revista era condusă de Dumitru Radu Popescu și datorită acestei reviste, datorită hărniciei, energiei lui, a scris despre cei mai importanți regizori, despre actori de seamă ai teatrului românesc. Evident că după 1990 era nevoie de un important om de teatru și a fost ales director la Theatrum Mundi. Un teatru care în București putea realiza înțelegere cu cei mai mari regizori ai lumii, cu cele mai importante teatre din lume.
Numeroasele sale volume despre teatrul românesc, despre regizori, despre actori, despre critici au pus, nu o dată, în umbră poezia sa. Ion Cocora este un poet foarte important, a ieșit în lume înainte de 1960, a ieșit în lume cu o poezie care anunța transformările scrisului românesc. Este un poet prieten cu Ioan Alexandru, prieten cu scriitorii de la Cluj, de la sfârșitul anilor 1950. A contribuit, alături de aceștia, alături de Nicolae Prelipceanu, de mulți dintre aceștia, la transfigurarea scrisului românesc.
Ion Cocora este, în momentul de față, un poet foarte harnic, își adună cărțile, cele scrise de demult, în cărți care apar una după alta, volume care vorbesc despre un poet al discursurilor întotdeauna dense, dintotdeauna șocante. Mi se pare că poezia lui Ion Cocora ne atrage atenția asupra unei generații literare și asupra unui tipar al literaturii. Sigur că a fost întotdeauna alături de scriitorii săi din Caraș-Severin, din Reșița și a scris pagini memorabile despre ei! Cele spuse, cele scrise de Toma George Maiorescu mi se par, din nou, memorabile, după cum memorabilă mi se pare propunerea lui Ion Cocora să se realizeze în parcul din Reșița o alee a scriitorilor, fiindcă este foarte important să ne amintim de acești poeți care au făcut, unii, din Reșița o capitală a poeziei. De la Toma George Maiorescu la Octavian Doclin, de la Ion Cocora la Gheorghe Jurma. Trebuie să privim după inițiativele lui Ion Cocora această parte din țară, această parte a poeților, un pic altfel. Desigur, în momentul de față Reșița poartă doliu pentru doi scriitori foarte importanți, pentru definirea unei capitale culturale, de la Toma George Maiorescu la Octavian Doclin, dar are în centrul ei un critic de teatru exemplar, un poet de seamă, așezat în Capitală printr-o operă și printr-o editură, repet, foarte importante pentru literatura noastră.
(a consemnat Dumitru Oprișor)