Prima întâlnire din acest an de la Filiala Timişoara a Academiei Române a fost  marcată de activitățile dedicate Zilei Culturii Naţionale şi, implicit, cinstirea poetului Mihai Eminescu, la 173 de ani de la naştere. Asistenţa a fost întregită și de prezenţa unor personalităţi darnice, academicieni, oameni de ştiinţă, scriitori ale căror intervenţii au stârnit un plus de adevăr și savoare pentru comunicare. Între toate câte au fost, este vorba  de afinitate, și-n acest caz, de expoziţia  maestrului Viorel Flora, din Serbia, despre opera căruia a vorbit domnul Tudor Doru Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. Rezumând, picturile dumnealui sunt chemare, prin culoare, sugestie,  dar și un strigăt închipuit, tocmit de liniile fine care te duc amăgitor. Totodată, în semn de cuvenită preţuire şi omagiu s-a păstrat un moment de reculegere pentru doi scriitori, de curând trecuţi în nefiinţă, poetul Adam Puslojic şi prozatorul, dramaturgul, academicianul  Dumitru Radu Popescu.

Nu se putea împlini importanța  zilei, cum remarca mediatorul acestui eveniment, conf. univ. dr. Ioan David, directorul bibliotecii Filialei Timişoara a Academiei Române,  fără o  lansare de carte. „Este vorba, şi-a început aprecierea domnul Ioan David, fiind şi un apreciat editor, de Istoria Literaturii Române Contemporane din Vest, autorul acestei prestigioase lucrări fiind reputatul profesor universitar doctor Alexandru Ruja, critic şi istoric literar, un foarte apreciat colaborator al Filialei din Timişoara a Academiei Române. Volumul în format tipografic A4, numără 1032 de pagini şi, ca fapt divers, cântăreşte două kilograme şi jumătate, incluzând un imens efort, de aproape cinci decenii,  din partea autorului. De ce este extrem de importantă această lucrarea? Din mai multe motive: a) volumul conturează o imagine veridică asupra literaturii din Banat şi din partea de vest a Transilvaniei, în fapt este o sinteză a literaturii din această zonă teritorială, ca parte a întregii literaturi naţionale. b) se evidenţiează pregnant în lucrare că literatura română din Banat şi partea de vest a Transilvaniei s-a impus şi a evoluat într-un cadru multicultural c)  un alt mare merit al acestei istorii ţine de faptul că autorul, profesorul Alexandru Ruja, cu experienţa Domniei Sale,  demonstrează că cercetarea regională nu este un concept eşuat, aşa cum îl socot unii de pe la centru. Dimpotrivă, e o necesitate în contextul cercetării moderne a unei literaturi.”                   

Şi, să aveţi o imagine cât mai cuprinzătoare despre  Istoria Literaturii Române Contemporane din Vest, o lucrare amplă, definitorie, prin rigoare, oportunitate și cantitatea de informație,recent ieşită de sub tipar,  îl cităm, parțial, şi pe autor: „Literatura spaţiilor marginale, cum am numit-o în diverse lucrări de istorie literară pe care le-am scris şi în cursuri universitare pe care le-am susţinut, îşi are valoarea sa intrinsecă, într-o autonomie a operei literare pe care exegeza trebuie să o recunoască şi să o cerceteze ca atare, dar şi în contextualizare, într-un spaţiu care poate fi naţional, sau chiar mai larg, european. Un asemenea tip de exegeză ar trebui să funcţionezeşi în analiza literaturii din Banat şi vestul Transilvaniei, fapt ce ar arăta suficiente elemente de deschidere modernă ale acestei literaturi, care s-a creat şi a fiinţat într-un spaţiu mereu integrat în europenitate. (…)Istoria… se ocupă de scriitori aparținând literaturii contemporane, înțelegând prin aceasta literatura română postbelică. Ieșită din complexul provincialismului, din cantonarea în probleme zonale și scrieri dialectale, literatura din Vestul țării se impune prin scriitori valoroși și prin creații care o desemnează drept parte din Întregul literaturii naționale.