O foarte bună poveste despre singurătate

O foarte bună poveste despre singurătate

In memoriam Traian Abruda

păi

cum

de ce

prea devreme

avea planuri

scria desena visa

avea uneori mustățile răsucite în sus

și un tic

de a trage cu ochiul

cuiva nevăzut

se moare dintr-o dată

cu tot greul viului pe cap

și cel căruia i se întâmplă

poate răsuflă ușurat

sau trage o înjurătură

că nu i-a ieșit

așa cum își închipuia

acolo

nu e

nici regele lear

nici furtuni

din care să se nască un înger protector

se pleacă

de la masa din familie

de la masa de scris

din fața șevaletului

dintre prieteni

ca și cum

cel în cauză

și-a amintit că poate zbura

poate convins că zborul are cea mai bună memorie a trupului

și el

în cea mai bună formă

se va reîntoarce

dăruind

familiei

prietenilor

o foarte bună poveste despre singurătate

însă

până atunci

locul gol

se umple cu uimiri

cu întrebări fără sens

cu tâmpe

grimase