Robert Șerban: Șapte haiku-uri

Home Poezie Robert Șerban: Șapte haiku-uri
Robert Șerban: Șapte haiku-uri

* * *

Tudor îmi face

portretul și zâmbește:

semeni c-o mamă.

* * *

De pe ecvestra

proprie să cazi în cur,

ce umilință.

* * *

În cărți, litere

tot mai mici. Ochi tot mai chiori.

Lupe și lacrimi.

* * *

Cireșe roșii,

roșii, dar foarte acre.

Mă-ta, natură!

* * *

Pământ sub unghii.

Naufragiat să fiu,

altfel l-aș vedea.

* * *

Uneori, oftez.

Eliberez tristețea.

Of, ce minciună!

* * *

Chiar n-am chef să mor.

Veșnicia e destul

de nesigură.