Author: Costel Simedrea (Costel Simedrea)

TĂCEREA VERSULUI Azi liniștea se înfășoarăPe-al meu cuvânt ca pe-n mosorVă amintiții? OdinioarăEra al vostru,-al tuturor. L-am dăruit fără regrete,Speram să credeți că-i frumos,Dar nu o să se mai repete,De ce s-o fac? Cu ce folos? Azi învechit vad că vă pare,Arhaic, ancestral, vetustȘi-ar fi păcat să fac mâncareDin care numai eu să gust. Dar,...

SĂ NU LAȘI MAMĂ Să nu lași mamă poarta încuiată, Sunt fiul tău și poate o să vin, Nu știu de unde și nici când, vreodată, Flămând de pâine și-nsetat de vin. Când o să-mi fie dor de-o mângâiere, Sătul ca vânt străin să mă mai bată, Mă voi întoarce să   prind iar putere. Să...