Evocări

La 10 decembrie 1936 se stingea din viaţă scriitorul italian Luigi Pirandello, cel căruia, cu doar doi ani mai devreme, îi fusese decernat Premiul Nobel pentru literatură. Prozator de o nebănuită forţă, experimentator şi estetician, Pirandello îşi datora unicitatea şi bogăţia stilului său mediului în care s-a născut în 1867: orăşelul Chaos din Girgenti, Sicilia, o lume a atemporalităţii, individualizată...

Astăzi o să vorbesc despre cartea, recent publicată, a lui Stelian Tănase.  El cred că a scris, până în momentul de faţă, vreo treizeci de volume. Peste douăzeci, în mod sigur. A scris despre viaţa Majestăţii Sale Mihai I, despre cei care au fost prin puşcării, înainte de Decembrie 1989. Şi, de asemenea, a publicat întâmplările lui de urmărit de Securitate....

I se spunea Băiatu`, i se spunea Uica Vică, Nea Gicu și acasă Virgil. Conferențiarul doctor Virgiliu Șchiopescu de la Universitatea de Vest din Timișoara a fost un adevărat fenomen pentru că, deși mehedințean la origini, și prin formarea inițială, în scrieri a devenit bănățan sadea. Cel care avea să dirijeze o armată de viitori directori și contabili șefi de...

Marele star  răzvrătit al cinema-ului mondial, Alain Delon, a plecat. Pe acel drum care nu-ți permite nici măcar ceva ocheade de Gavroche, peste umăr: „Am făcut doar ce mi-a plăcut”. A fost Făt Frumos al copilăriei mele și, de aceea, nu-s pemise cârcoteli și bârfe , întruse în anii tinereții mele,  nimic din ce blurează imaginea unui om născut cu...

Virgil Birou (1904-1968) – cunoscuta petală a celebrului trifoi cărășean (alături de Romul Ladea și I. Stoia Udrea), născut în Ticvaniul Mare, Caraş-Severin, și-a desfășurat activitatea importantă de promotor al culturii bănățene în Timișoara. In memoriam, în Timișoara este o stradă „Birou Virgil”, un bust pe Aleea Personalităților din Parcul Central „Anton Scudier”, realizat de prietenul său, sculptorul Romul Ladea,...

Într-o lume a strigătelor aruncate în van, în care mulți vorbesc și puțin se mai și ascultă între ei, într-o însingurare accelerată spre nu știm ce,  iată că redutabila revistă Secolul 21, cea care continuă curajos și vrednic tradiția înaltei calități intelectuale cu care ne obișnuise Secolul 20, publicația care ne-a fericit viața literară în ani adeseori grei, complicați, ne...

De prin aprilie şi până pe la sfârşitul lunii august 1878, înveşnicitul Hyperion (< hiper-, „[dea]supra“, „peste măsură“ + –eón / -aion, „spirit emanat de inteligenţa divină“) al neasemuit-cogaionicului spațiu liric pelasgofon > valahofon, Mihai Eminescu, a poposit pe meleagurile Alutuaniei > Olteniei, invitat fiind de junimistul Nicolae Mandrea, la conacul său din marginea pitoresc-sudică a platoului „Câmpul Cerbului“, de...

Originar de pe celălalt ţărm al Mării Negre, din ţinuturile Georgiei/Iviriei, cel ce va intra în istoria spirituală est-europeană drept Mitropolitul Antim Ivireanul s-a născut, cândva, între anii 1650 şi 1660, în acel „ev de aur” al culturii româneşti voievodale/post-bizantine, căruia i-au mai aparţinut domnitorii cărturari Ştefan Cantacuzino, Vasile Lupu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu şi Cantemireştii, pleiada de cronicari munteni...

Alex Ştefănescu este unul dintre criticii literari şi eseiştii de seamă ai culturii române. E născut la Lugoj, dar a stat foarte puţin aici, s-a dus cu părinţii săi la Suceava. A scris o „Istorie a literaturii române contemporane” (1941 până în anul 2000),a mai scris câteva volume despre lumea prin care a trecut, o autobiografie în care îşi aminteşte...