MERSUL BIPED Pe umbra urmelor aștern timpul de la dreapta la stânga până când se tulbură apele în izvoarele măsurate dintre secole merg cu cerul în spate să dovedesc lumii că are ziduri de gânduri căzute în rugă adunate la închietura crucilor cioplite în fața ochilor aplecați spre vârful picioarelor putrezite în sandalele chemărilor spre lumina...
Nietzsche și eterna reîntoarcere viața e ca o spirală a evenimentelor stimulii se ascund tăcuți în inconștient până când mediul stârnește acest corp incapabil să uite. te vei trezi dansând în fiecare dimineață, același dans, însă alt ritm. o să asculți mereu același riff de chitară, fără ca măcar să-ți dai seama o să te...
În casa în care am crescut nu erau cărți doar viniluri cu Dolănescu, Ileana Ciuculete, Irina Loghin și casete cu Michael, Azur, Albatros, Amza Pelea, Vacanța Mare Am învățat literele și apoi să citesc pe o sticlă de vodcă rusească ce stătea în permanență pe masa din bucătărie Mama a fost surprinsă când s-a trezit...
*** Dezbracă-mă Jupuind fiecare strat de egoism amestecat cu tinerețe. Scapă-mă de lepra ce-și înșiruie semnele Necrozei Peste burta și coapsele mele. Zgârie cu ură și nepăsare cântecul morții pe spatele meu ca o incantație. Am meritat fiecare picătură de răzbunare căci mă tăvăleam în așternutul complacerii în sine cât tu zăceai în temnița propriei...
Ce străbate tundra Din ape vechi răsar islazuri Pe câmpuri altfel iarba înnoptează Sub ceruri care-și plâng ursita Apusul se răzbună brun E pace-n curs de transformare În aer gânduri strâng Iluzii mici ce trag sa moară În liniștea de-acuma, nefirească Nici vitele nu pot să pască În arșița absurdă rumegă încet Din timpul ce-a...
INSULA Într-o zi de albastru total, Pe lichide imensități Bărbatul privește o depărtare Numai a lui și a mării. Acolo, foarte de tot În depărtări lăuntrice Barcelona și Palma Previzibilă corespondență Sufletul a ridicat punți Și s-a trezit siluetă albă Minunându-se de Casa El Capricho SPRE ADRA Pământ spaniol, Știu că nu mă vezi… Sunt...
In memoriam Traian Abruda păi cum de ce prea devreme avea planuri scria desena visa avea uneori mustățile răsucite în sus și un tic de a trage cu ochiul cuiva nevăzut se moare dintr-o dată cu tot greul viului pe cap și cel căruia i se întâmplă poate răsuflă ușurat sau trage o înjurătură că...
Poem de mama De câte ori frământa pâine, Mama … plângea, Primăvara când cânta cucu; Și tata ara pe dedesubtul pământului, Mama se uita în sus … plângea și ne legăna. Când îi scriam scrisori din armată Și întrebam de tata, Ea se așeza pe marginea lumii, le deschidea Și le arăta trecătorilor … cu...
Poem criminal toate amprentele lasă dureri, darpână și luminolule inutilnimeni nu poate detecta ravagiilevictimele colaterale zac îngropate adânc,le știi doar tu și le enumeri în secundeleprea întunecateinteligența nu ajută pe nimenilogica la fel nici măcar nu a fost nevoie de mănușiun punct și o scrumierăîți tulbură încă retina. Poem acvatic În timp ce trupul meu...
* * * Poeții sînt continente fără formă. De aceea rămân, uneori, nedescoperiți. Sângerează mult, rănile lor nu pot fi vindecate nici cu urină de fată mare. Mereu scapă hățurile: poezia nu e cu cai obișnuiți, e cu inorogi ce pasc ierburi stelare, cu vise pierdute, cu vârful de creion din inimă. Poezia e ceea...