În data de 24 aprilie, Academia Română, prin Filiala Timişoara, a organizat simpozionul Gheorghe I. Tohăneanu, o sută de ani de la naştere. Au vorbit academicianul Dan Dubină, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române, profesor univ. dr. Alexandru Ruja, critic şi istoric literar, conferenţiar univ. dr. Mihai Deleanu, profesor univ. dr. Ionel Funeriu, critic literar,...
Category: <span>Evocări</span>
În toamna care tocmai s-a stins
Dacă îl cunoşteam pe Tohăneanu. Întrebarea mi-a fost pusă prin ’96, când încercam să acced în Uniunea Scriitorilor şi aveam nevoie de două recomandări-beton, ca să zic aşa, adică din partea unor membri de seamă ai Uniunii, care să-mi ateste vrednicia de condeier. Îl cunoşteam, răspunsesem atunci, doar i-am fost student!… Nuuu, mi s-a spus,...
330 de ani de la împământenirea lui Antim Ivireanul
Originar de pe celălalt ţărm al Mării Negre, din ţinuturile Georgiei/Iviriei, cel ce va intra în istoria spirituală est-europeană drept Mitropolitul Antim Ivireanul s-a născut, cândva, între anii 1650 şi 1660, în acel „ev de aur” al culturii româneşti voievodale/post-bizantine, căruia i-au mai aparţinut domnitorii cărturari Ştefan Cantacuzino, Vasile Lupu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu şi...
In memoriam Andrei Moldovan
Născut în ziua de 2 februarie 1949, Chiuza – d. la 29 octombrie 2020, Bistrița. A fost poet, profesor de limba și literatura română, critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, președinte al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud. Dincolo de rigurozitatea și seriozitatea cu...
Mesaje/amintiri/fotografii dintr-un timp scufundat (1)
Hai să zicem că pe vremea aceea, mai exact la începutul anilor șaizeci, nu exista reportofon! Redactorul era înarmat cu un carnețel și un creion și se baza mult pe memorie. Hai să zicem că o parte din confesiunile actorilor, scenariștilor și regizorilor intervievați de Gheorghe Tomozei într-un șir de nume ( nu doar notabil ci...
Titu Maiorescu, o reamintire…
Cultura română modernă nu poate fi imaginată fără personalitatea nemuritorului Titu Maiorescu – nemuritor fiind, aici, nu un apelativ facil, ci titlul nobiliar care se acordă prin tradiție membrilor Academiei Române, instituție națională la a cărei fondare a și contribuit. La rândul său, cultura română a devenit, printr-un proces inițiat încă din epoca al cărei...
Pirandello sau goana după identitate
La 10 decembrie 1936 se stingea din viaţă scriitorul italian Luigi Pirandello, cel căruia, cu doar doi ani mai devreme, îi fusese decernat Premiul Nobel pentru literatură. Prozator de o nebănuită forţă, experimentator şi estetician, Pirandello îşi datora unicitatea şi bogăţia stilului său mediului în care s-a născut în 1867: orăşelul Chaos din Girgenti, Sicilia,...
Continuându-l pe Lovinescu
Istoria civilizației române moderne este o lucrare care construiește un sistem de idei pentru explicarea formării civilizației moderne la noi, dar este și o lucrare polemică. De la apariția primului volum (1924) – Forțele revoluționare – au trecut o sută de ani, altă sută de ani se va împlini, în 2025, de la apariția celorlalte...
Între amintiri și exegeze (27)
Astăzi o să vorbesc despre cartea, recent publicată, a lui Stelian Tănase. El cred că a scris, până în momentul de faţă, vreo treizeci de volume. Peste douăzeci, în mod sigur. A scris despre viaţa Majestăţii Sale Mihai I, despre cei care au fost prin puşcării, înainte de Decembrie 1989. Şi, de asemenea, a publicat întâmplările...
I se spunea Băiatu`
I se spunea Băiatu`, i se spunea Uica Vică, Nea Gicu și acasă Virgil. Conferențiarul doctor Virgiliu Șchiopescu de la Universitatea de Vest din Timișoara a fost un adevărat fenomen pentru că, deși mehedințean la origini, și prin formarea inițială, în scrieri a devenit bănățan sadea. Cel care avea să dirijeze o armată de viitori...