Author: Gheorghe Florescu (Gheorghe Florescu)

Home Gheorghe Florescu
Intelectuali din alte vremuri
Articol

Intelectuali din alte vremuri

La Turnu-Severin, prin anii 1920-1923, putea fi întâlnit un domn jovial, cordial, cu o vorbire fermecătoare, elegant şi distins, care alesese să-şi petreacă ultimii ani de viaţă în acest frumos şi liniştit oraş cosmopolit de la Dunăre, unde avea prieteni adevăraţi, mai ales pe fosta profesoară de pedagogie de la Universitatea din Bucureşti, Alexandra Lacrițeanu...

Și toamna, încă departe…
Articol

Și toamna, încă departe…

„Du-mă undeva, unde vrei tu!” Bărbatul porni motorul și, fără să gândească ceva precis, puse mașina în mișcare. După primele sute de metri, intui, mai mult decât conștientiză, încotro să se îndrepte. La prima intersecție întoarse și se îndreptă spre munții blânzi din apropiere. Nu era departe, cel mult o jumătate de oră până la...

A plecat și sufletul nucului bătrân
Articol

A plecat și sufletul nucului bătrân

De câte ori mă reîntorceam la casa părintească cel mai adesea mama mă aștepta la poartă, în fața curții, pe o bancă solidă, încăpătoare, sub nucul mare și umbros. Acolo veneau și vecinele. La vorbă. Câte povești, știri, amintiri, glume, secrete,( pe care” nu le știa bărbatul, dar le aflase tot satul ”), nu va...

Cenaclu și cenaculum
Articol

Cenaclu și cenaculum

Denumirea de cenaclu, în limba română, a venit pe filieră franceză, (fr. cénacle),  de la exemplul grupării literare din jurul lui Victor Hugo, cel care, în 1827, organizează Cenaclul (Cénacle), ca o trecere de la literatura de salon la o reunire a artiștilor parizieni și provinciali, generând romantismul. Dar istoria termenului mai are o determinare...

Robert Șerban, prozatorul
Articol

Robert Șerban, prozatorul

Poetul Robert Șerban scrie și proză, într-un mod cât se poate de natural, așa cum bei o bere atunci când îți este tare sete. Experiența de jurnalist și animator cultural i-a dezvoltat un spirit de observație acut, iar talentul scriitoricesc îi convertește cuvintele în texte literare cu forță expresivă și, deci, cu aderență la cititori. ...

Luminile singurătății miezonoptice
Articol

Luminile singurătății miezonoptice

În anul 2025 importantul poet român Eugen Dorcescu a publicat o nouă carte, bijuterie literară și editorială, cu titlul Psalmi miezonoptici, la Editura Waldppress din Timișoara. Este o carte în culori blânde, calde, cu o copertă în care titlul este scris cu un font arhaic românesc pe  fond auriu, armonia cromatică fiind  consonantă  întru întreg...

Solomonarul,  copilul și păpușa
Articol

Solomonarul,  copilul și păpușa

Matricea existențială a copilăriei este transfigurată literar (dar și plastic, muzical, dramatic, cinematografic etc.) în opera unui creator, mai mult sau mai puțin discret, ori explicit. Spre exemplu, se regăsește în substanța literară a oricărei creații, adeseori autorul fiind el însuși un adult copil sau un copil adult. Este copilăria paradisul pierdut și mereu căutat,...

Neoavangardism în poezia lui Ioan Flora din  volumul ”Discurs asupra Struțocămilei”
Articol

Neoavangardism în poezia lui Ioan Flora din  volumul ”Discurs asupra Struțocămilei”

Poetul Ioan Flora a trăit asemenea unei plante grăbite să-și împlinească menirea rodniciei. A scris și a tradus intens, parcă dorind să lase căt mai multe urme  în literatură. Prin statutul său etnic, român născut în Banatul din fosta Jugoslavie, el a studiat și a scris în limba română, pe care a slujit-o prin scrierile...

„Spus” şi „de nespus”  (2)
Articol

„Spus” şi „de nespus”  (2)

Opera gânditorilor români este, de fiecare dată, o tentativă de argumentare și explicare a unor idei-forță spuse. Dar care sunt insuficient explicate, tocmai din cauza marii concentrări energetice a unui spirit nedesfășurat și care nu poate lucra tocmai din limitările unei astfel de ”înfășurări” în el însuși. De la spusele atribuite lui Zalmoxe, la Cantemir,...

”Spus” și ”de nespus”
Articol

”Spus” și ”de nespus”

Substanța filosofică a proverbelor și aforismelor (1) Disputele electorale interminabile de la noi și din lume mi-au adus mereu în minte observația platoniciană că numai celor cărora nu le place puterea trebuie să ajungă la putere. Republica lui Platon este, de aceea, mai mult o ”cetate interioară” (după cum observa Constantin Noica), în care, prin...