Înainte de a o trimite, povestind, iar în călătoria vieții, am flatat-o: -Ați fost o femeie foarte frumoasă! Mi-a mângâiat brațul drept și s-a dezmierdat: – Ooo, săraca de mine. Am trădat! Asta, de fapt, te-a şi adus aici! Încă nu mi-am primit pedeapsa. Nici mult nu mai este. Mi-ar plăcea să te ascult cum...
– Tie, de ce cânți în surdină? Parcă plângi.. – Nu plâng. Vreau să te bucur numai pe tine! Când plecaseră din Sacer, făcuseră o înțelegere. Harpi insistase, știindu-l bine, cu apucături cu tot. Cel mai mult îl deranja așteptarea, fără rost, la care era supus cu fiecare plecare. Tot la Hipova, ultima oară, răbdarea...
(fragment) Se pornise un vânt prea răscolitor. Umbla atât de învârtit încât s-ar fi putut crede că îşi caută o ieşire, ştiută, pe care nu o mai găsea. Harpi, trăgând de portieră cu ambele mâini, să o închidă, credea că numai în Sacer se întâmplă asta, de fiecare dată către sfârşit de toamnă, când Birdeanca...
A trecut mai bine de un deceniu de când în grădina de vară a singurului hotel din urbe, e chiar în centru, a avut loc un spactacol. Fără nicio pregătire a audienţei, în prealabil, cum se procedează, ca şi cum ar fi venit din strada vecină pentru că auziseră zarvă, a apărut pe platou un...
(fragment) Era așezată pe un scaun cu spetează, undeva spre marginea curții, către grădină. Mișca degetele mâinilor atât de repede, încât dacă le urmăreai puteai să trăiești confuzia că le prinzi ritmicitatea. S-ar ficrezut că frământă ceva ori că degetele se adună într-un fel de căutare. În fapt, despica bucată cu bucată câteva căpățâni de...
Vedenie Uitătura ta nu-i făcută din sămânţă de femeie şi bărbat nici descântecul nu o mai atinge e tocmai bună de lăsat în răscrucea drumurilor să se mire trecătorul O Doamne câtă privire laolaltă. Fluturi albaştri Astăzi în zori am trecut printr-o intersecţie nedirijată şi o femeie m-a privit cu ochii tăi. Spre seară am...
Ne vedem pentru prima dată. E un bărbat de vârstă mijlocie, decis, nu are precipitarea-n fire, ţine, se vede uşor, la propriile porniri. Şi, peste toate, simte rădăcina neamului din care se trage. Nu s-ar desprinde pentru nimic de ea – nu spune asta, lasă firescsă se-nţeleagă. Şi pe unde trece, când este cazul, face ...
E o zi de vineri, după-amiază, de la mijloc de octombrie, stăpânită de o lumină de un alb strălucitor, cu nuanțe intense de galben aprins. Trec pe câteva străzi, ademenit de minunăția ce o aduce și toamna asta generoasă, care iar pictează cu tot sufletul, hrănindu-se etern din aceleași culori. La câteva porţi vezi câteo...
Miercuri, 25 octombrie, în Sala Barocă a Muzeului Naţional de Artă din Timişoara, atât de primitoare, a avut loc deschiderea Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara ”La est de vest, la vest de est”, ediţia a XII-a. Iubitorii de literatură s-au dovedit, chiar din prima zi, mult prea mulţi, nu puţini rămânând în picioare,...
(fragment) Florea Fârloiu, cât timp cântase, să nu stea cu spatele la domnul învățător, se lipise de tocul ferestrei. În ochiul de sticlă, chiar deasupra capului, se reflecta lumina unui felinar. Încheiase reprezentația cu un cântec scris, cine știe unde, de un soldat, ale cărui versuri pe unul dintre tinerii ofițeri îl îngropase în o...