Ard dealurile toate,În flori de liliac;Şi se preling ca miereaSilabele în veac! Cântece mici –Albe căuşe cu zmeură Se pierde Dragostea, fugara,Şi-n urna ei, dansează fluturi,Dar mai rămâne într-un cântec,Ca în cascada din săruturi… Singurătăţi, în sufletCa-n arseCatedrale… Luna –Frenetic pescar,Înfăşoară-n drăgostiţii,În năvoade de claştar… Neliniştea sângelui meuCa laguna amurgului,Vara,Pe umerii munţilor Bate primăvara cuieÎn...
Puțini dintre scriitorii români de azi au energia și, mai ales, capacitatea și determinarea de a fi agenții literari ai propriei opere. De a-și susține și de a-și promova cu/prin multiple mijloace cărțile, fie pe suport clasic, print, fie în format electronic (e-book), prin distribuirea pe scară largă prin internet, pe rețelele de socializare, pe...
Legăturile culturale dintre diversele regiuni ale Europei sunt o realitate chiar şi pentru perioada evului mediu. Unul dintre aceste exemple îl constituie existenţa unei biblioteci monastice la Igriş, în jurul anilor 1177. Pentru a înţelege mai bine contextul apariţiei acestei biblioteci sunt necesare câteva cuvinte despre Igriş şi mănăstirea de aici. Prin anul 1179 la...
În clipa în care am început să redactez acest capitol aveam cel puţin o certitudine clară : aceea că viziunea lui Mircea Eliade asupra literaturii nu este una obişnuită. Şi întrebuinţez cuvântul „obişnuită” aici pentru că este adjectivul cel mai puţin restrictiv. Aproape toţi exegeţii operei sale au observat un lucru ce ţine de...
Voi începe cu o formulă întrebuinţată de Virgil Ierunca şi G. Uscătescu : „două forme de expresie interdependente şi complementare”. Încă mai fixat în cronologie, a spus acest lucru extrem de clar chiar Mircea Eliade într-o notă din Jurnal din 13 aprilie 1962, pornind de la unele consideraţii cu referire la Kierkegaard : „Dacă aş...
Farsă carnavalescă, ori mai doct, încadrată ca piesă bulevardieră, D-ale carnavalului, fără a fi comedia de vârf a lui I. L. Caragiale, și-a câștigat în timp propria personalizare prin aceea că textul, aparent redus la personaje de mahala, în ansamblul lui se dovedește prolific în proiecții scenice, mereu surprinzătoare. De la titlul, cu o șugubață...
E de profesie şofer, conduce o basculantă. Dar are suflet de artist şi din locul ăsta sigur i s-au înnodat, într-o zi, cărările. Zilele trecute s-a urcat – chemat de visul ce niciodată nu l-a părăsit – pe scena unde vin românii care cred au talent. Fane Mississippi chiar are. Imediat l-am asemuit cu un...
Cu ochi picurători și exoftalmici, nas înfundat, roșu ca de clovn ce a nimerit în cușca aligatorului, cu buze sângerii, crăpate, peste care vârful limbii trece a proasta, fiindcă e uscat, aspru și dureros, cu fața buhăită, într-o desfigurare altoită cu disperarea asumată și năuceala existențială, așa arată capul unui ambrozian. Pe etaj avem patru:...
Seara Soră mică, soră mare, au fost astăzi la plimbare. De plimbat s-au tot plimbat, de jucat sau tot jucat, până către înserat. Cuibărite în maşină lasă geana pe lumină şi de-atâta leneveală, tolăneală, cuibăreală, le cuprinse-un somn de iarnă, dar, cum n-ar fi vrut să doarmă şi cum ziua nu sfârşise, ele se jucau...
Liniștea își are izvorul într-un sătuc de la poalele munților Poiana Ruscă. Așa îmi place mie să cred. Fărășești se numește sătucul. Să ajungi aici, trebuie să străbați, prin munte, șase kilometri, cum te poartă fâșia de asfalt. Sunt numai 48 de case, o singură uliță și 190 de trăitori. A mai trecut o săptâmănă,...