Author: Robert Serban (Robert Șerban)

Home Robert Serban
Ambrozienii de la etajul nostru
Post

Ambrozienii de la etajul nostru

Cu ochi picurători și exoftalmici, nas înfundat, roșu ca de clovn ce a nimerit în cușca aligatorului, cu buze sângerii, crăpate, peste care vârful limbii trece a proasta, fiindcă e uscat, aspru și dureros, cu fața buhăită, într-o desfigurare altoită cu disperarea asumată și năuceala existențială, așa arată capul unui ambrozian. Pe etaj avem patru:...

Cea care stă întotdeauna
Post

Cea care stă întotdeauna

Ștergătoarele cârâiau precum ciorile și se agitau pe parbriz ca să facă față ploii. Degeaba, se rupsese cerul. Romi era cu amândouă mâinile pe volan și se benocla la stopurile mașinii din față. Ba se aprindeau, ba se stingeau. Ca niște semnalizatoare. Așa-i în aglomerație. Fiindcă tot românul își scoate mașina când plouă. Și când...

Zodia foarfecii
Post

Zodia foarfecii

Despre cazul femeilor Pascu presa a scris în două reprize. Prima, când a relatat cum cele trei – bunica Ana, fiica Sorina, Paula (nepoata Anei și fiica Sorinei) – , deși au avut pasiuni și meserii diferite, au stat sub „zodia foarfecii”. Chiar așa s-a intitulat pagina de ziar ce le-a fost dedicată. Bunica Ana...

Asortimentele morții
Post

Asortimentele morții

N-are nicio cămașă neagră. Nici haină neagră nu are. Trebuie să-și cumpere.Destul de repede. Taică-su trage să moară. Ce vorbă tâmpită! Cum să facă asta un om? Orice om normal la cap trage să trăiască, se prinde de viață cu toate puterile lui. Care-i sunt copiii, dacă are, perechea lui, părinții, dacă-i mai are, rudele,...

Când aud de fotbal, îmi vine să scot pistonul!
Post

Când aud de fotbal, îmi vine să scot pistonul!

Când sunt într-un grup de masculi, iar discuţiile ajung pe terenul de fotbal, încerc să le deturnez spre unul dintre celelalte două subiecte dragi nouă. Asta pentru că nu mă pricep aproape deloc la fotbal. Şi, câteodată, o recunosc (când sunt între prieteni, care ştiu că am alte calităţi). Ca tot omu’, am jucat şi...

Bizarerii & iresponsabilitate
Post

Bizarerii & iresponsabilitate

Citesc cu plăcere jurnale. Mai ales când descopăr în ele acea intensitate a scriiturii pe care ţi-o dă sinceritatea dusă până la ultima consecinţă. Îi admir pe cei care se livrează astfel în scris, mai ales când reuşesc să iasă din propria biografie, mai mult sau mai puţin spectaculoasă, şi dau seama, crud şi surprinzător,...

Directorul și portarul
Post

Directorul și portarul

Domnul Sandu era portar la o parcare de lângă Spitalul Județean. De fapt, era director, întrucât parcarea era privată, iar el – acționar la firma care o deținea. Era portar, fiindcă ceilalți doi acționari, care aveau, fiecare, câte 45%, din acțiuni, au hotărât să-i dea și lui o pâine. Era director – nu puteai parca...

Moartea și poezia
Post

Moartea și poezia

Cine are curiozitatea să-și bage nasul prin cărțile poeților români contemporani, mai tineri sau mai maeștri, sigur va găsi acolo moartea. În cele mai banale, ridicole, extravagante sau cutremurătoare forme ale ei: bleagă ori virilă, cu barbă ori blondă, cu coasă sau cu silicoane, o lady ori o țată, ascunsă în floarea de cais ori...

Intră cartea?
Post

Intră cartea?

Ce metamorfoză extraordinară s-ar petrece în România dacă în familii şi în şcoli li s-ar inocula copiilor, printr-o campanie deșteaptă (adică fără zurgălăi și ostentație, ci insidios și rafinat), ideea că lectura este una dintre marile plăceri ale vieţii. Și cât de trendy este să citești. N-ar prinde 100%, dar efecte serioase, de durată, ar...

“Am fumat Biblia până la Noul Testament”
Post

“Am fumat Biblia până la Noul Testament”

Mi-a trecut prin gând să merg cu maşina la Novi Sad, la recitalul de poezie unde eram invitat. E mai scurt şi mai comod. Dar când mi-am amintit de şiragul de radare ce străluceşte la marginile şoşelelor sârbeşti, şi mai ales de legea care te bagă la puşcărie dacă-ţi alunecă prea tare talpa pe acceleraţie,...