Dan Spătariu: Și nu mai venea nimeni…

Dan Spătariu: Și nu mai venea nimeni…

Dixit

aveam emoții când am aflat

băieții din gașcă au chemat-o pe

Dixie renumită la dezinhibat

interesantă

cu șuvițe verzi așa mi-o amintesc

eram ultimul pe listă cel mai mic

Novissimi primi

pact făcut cu o versiune dintr-un univers paralel

ispita stătea pe vârfuri mă privea

o fierbințeală făcută din testosteron și teamă

mă apăsa mai sus de buric

dar nu am semnat în catastif unde se amanetau ușor la tinerețe suflete

să fie ceva din iubire măcar prima dată

era marți dimineață telefonul tăcea

liniște scânteind ca o ușurare

rămâneam în zborul vârstei de cristal

nu s-au înțeles între ei  și am rămas virgin până a fost să fie

Cea cu Nume de Floare ochi adânci sticloși cu tinerețea urcată pe talie

precum simți palma mulându-se pe-o clepsidră  din piele albă caldă fină

regina balului se dăruia  limpede ca o poezie de martie

ochiului meu buzelor neliniștite

Et dixit Deus „Fiat Lux” !

după cinci ani m-a sunat cu vocea preschimbată în timp

plec în Germania nu ne mai vedem

îți mulțumesc pentru tot

…. și eu… și eu

 Dominus dedit,

Dominus abstulit,

Sit nomen Domini benedictum!

Succese

 mama pleca seară de seară la piață cu un cărucior peticit

cu avânt familial folosea un plan strategii credință

să cumpere pentru la iarnă roșii ieftine gogoșari

ce găsea

 rar era un eșec

 întoarsă acasă ne povestea radiind cum luase grămezile aproape pe gratis

ce a zis vânzătorul ce a zis ea

cum întorcea spatele îmbufnată ,,la cacealma”

sunt aproape stricate

bine doamnă îți dau și așa dacă iei tot eu plec acasă

îmi părea nedrept pentru țăran și pentru ea atâta efort

dar viața modestă era cotidiană

pune mai subțire unt pe felie  ai grijă de haine

iar supă de chimion?

nu mai comenta

alți copii…

la masă se ruga febril cu un dramatic suspin

o priveam ca pe-o sfântă martiră

mâncarea era bună

punea mereu deoparte câte-un ban

să mergem la mare Saturn Mangalia Venus în gazdă

chiar la Cap Aurora într-un an cu bilete ieftine de sindicat

victorioasă la piață

într-o zi mi-a dat de înțeles că viața e grea

dar a învins totul până la capăt împreună cu tata

și moartea a înfruntat-o

i-a poruncit și a venit chiar în ziua când urma să plece

la casa aceea unde niciun bătrân nu vrea și nu trebuie să ajungă

la început moartea a refuzat dar s-a rugat cald ca la masă

cu trupul în suferință și tata epuizat

a intervenit Dumnezeu

Torje

erai mai mare decât mine aveai mâini frumoase puternice

munca te arăta prea matur

tu nu aveai acasă ce aveam eu

îmi părea rău că nici eu nu aveam mult

fumai Carpați fără filtru în fiecare pauză

Costică un oltean din acela dat dracului

juca barbut și tocmai mi-a arătat opt mii de lei câștigați peste noapte

avea dinții foarte albi mic de statură cu salopetă neagră

se lăsa simțit cunoscut  părea om bun dar alunecos

amintirea e vagă

ați râs  din tot sufletul sau ce era în acel loc bine adăpostit

când am deschis pompa hidraulică

uleiul a sărit cald peste tot

din păr până în pantofi simt și azi plăcerea aceea uleioasă amestecată cu surprindere

pe gene mi-a rămas auriu

A lu’ Spătaru a fost botezat!!  secția știa ritualul

zvonul că ai plecat l-am auzit după armată:

Torje a fost împușcat la Revoluție

din fabrică nu v-au lăsat să ieșiți ai sărit gardul

ți s-a agățat pantalonul ce semn rău

 nu te-ai oprit

lângă catedrală un terorist necunoscut  te-a nimerit în coapsă

nu părea grav

la Spitalul de Pediatrie nu ți-au făcut nimic

te văd cum speri

ochii tăi frumoși licăreau a teamă

a mai trecut o oră ajuns la Județean fără vlagă

ați fost lăsați jos în sala aceea de așteptare sau ce o fi fost

și nu mai venea nimeni

ați plecat mulți tu nu erai de plecat nimeni nu era

dar sângele a murit încet încet

de la morga v-au luat pe cei 43

la crematoriu „Cenușa” tocmai în București

avea un randament bun de acolo și numele

a ars încet coapsă ta rănită cu tot ce era în jurul ei

un trup tânăr de fibră și oțel cu ochii calzi buze agere

„Trandafirul” a rămas numele operațiunii

cenușă strânsă cu migală aruncată în canal la Popești Leordeni

întors la stele pe un drum lung și blestemat

mă întrebi dacă a meritat?

așa și așa

pentru unii erou pentru cei mulți uitat.