Eseistică

Voi începe cu o formulă întrebuinţată de Virgil Ierunca şi G. Uscătescu : „două forme de expresie interdependente şi complementare”. Încă mai fixat în cronologie, a spus acest lucru extrem de clar chiar Mircea Eliade într-o notă din Jurnal din 13 aprilie 1962, pornind de la unele consideraţii cu referire la Kierkegaard : „Dacă aş scrie într-o zi o interpretare...

O năstruşnică reclamă ce ne împinge spre trăirea fiecărei clipe de viaţă are ca protagoniste două efemeride într-un peisaj mirific de început de lume, undeva într-un luminiş de deasupra unei pânze de apă. Verdele copacilor,  aburul albastru de deasupra lacului,  lumina ce vine pieziş spre privitor punând în prim-plan imaginea săltăreţei fiinţe de o zi creează   imaginea universului viu. Într-un timp...

În clipa în care am început să redactez acest capitol aveam cel puţin o certitudine clară : aceea că viziunea lui Mircea Eliade asupra literaturii nu este una obişnuită. Şi întrebuinţez cuvântul „obişnuită” aici pentru că este adjectivul cel mai puţin restrictiv.             Aproape toţi exegeţii operei sale au observat un lucru ce ţine de natura evidenţei, anume că felul...

Banatul este o regiune geografică şi istorică delimitată de alte regiuni prin trei râuri şi un lanţ muntos. La nord este râul Mureş, la vest  râul Tisa, la sud fluviul Dunărea iar la est Munţii Carpaţi. Regiunea are o repartiţie uniformă a reliefului – câte o treime câmpii, dealuri şi munţi. Clima temperat continentală cu influenţe submediteraneene, subsolul bogat in...

Banatul a fost limita extrem estică a primei Renaşteri italiene. Cel care a adus până aici renaşterea şi umanismul a fost Filippo Scolari ( 1369 – 1426 ) comite de Timiş, Cenad, Arad, Caraş, Zarand, etc. intre anii 1404 – 1426.  Om al Renaşterii, crescut in atmosfera reanscentistă a Florenţei, Scolari a adus la curtea regală, dar şi la cea...

Incepe acum o nouă perioadă, cea a reconectării Banatului la cultura şi civilizaţia Europei Occidentale şi Centrale. Cucerirea cetăţii Timişoara de către trupele imperiale habsburgice, comandate de prinţul Eugeniu de Savoya, pe 13 octombrie 1716, inseamnă in fapt cucerirea intregului Banat. Incepe acum o perioadă complexă şi efervescentă. In primul rând in plan politic, intrucât zona devine o ţară de...

Cel mai important lucru este că 2023 Timişoara va fi capitală a culturii. Va deveni în Europa un centru foarte, foarte important pentru cultura românească. Au apărut şi cărţi care subliniază, practic, statutul de centru cultural neobişnuit. În primul rând, ar fi volumele monumentale despre Joyce ale lui Mircea Mihăieş, trei volume despre  James Joyce cum nu s-au mai scris...

Un loc aparte  in procesul de modernizare a mentalului colectiv bănăţean l-a jucat cultura scrisă, in special cartea. Secolul luminilor a promovat editarea şi difuzarea cărţii in cele mai diverse medii. Autoritatea imperială a interzis deschi-derea de tipografii in Banat până in anii ’70, preferând să permită importul de carte germană în special, dar şi occidentală. Cu toată grija autorităţilor,...

Astăzi, când avem la dispoziție zeci de canale TV, iar internetul ne oferă și mai multe imagini, când oricine poate să fotografieze sau să facă înregistrări video cu ajutorul telefonului mobil, apare întrebarea: de ce în școală nu se predă nicio disciplină care să ofere o inițiere în comunicarea vizuală? Excepție fac liceele de arte plastice.          Ce însemnă să...

Fac parte dintr-o generație care a crescut în coconul mitului micii Viene, a fascinației Europei Centrale cu barocul ei, cu multiculturalismul și hibridul lingvistic atât de caracteristic, cu un anume tip de muzică, un cod vestimentar ferm și criterii clare de selectare a artei de valoare. Cum era și normal, odată ce ”Timișoara noastră” (cum ar spune maestrul Ioan Hollender)...