Aş începe de la Puslojić, care a fost unul dintre marii prieteni ai literaturii române. A tradus enorm, pe Nichita Stănescu, Anghel Dumbrăveanu, Petre Stoica, Grigore Hagiu… Înainte de toate, a fost atât de apropiat de Nichita Stănescu, dovadă că a reuşit să-l traducă de mai multe ori, în aşa fel, încât Nichita Stănescu a...
Mi s-a părut întotdeauna că Alexandru Ruja e un fenomen, este ultimul editor de seamă din cultura română, după ce Vatamaniuc, după ce Gheran audispărut. Nimeni nu s-a mai încumetat să facă ediţii. E greu, foarte greu, trebuie să stai, să rămâi în cultură multă vreme. Şi-atunci, Alexandru Ruja împlineşte treaba asta, cu o energie...
Am scris de foarte multe ori despre cărţile, opera profesorului Livius Ciocârlie. Cărţi extraordinare – importante pentru istoria literaturii române – de proză, eseu, despre Banat şi bănăţeni. De obicei, mulţi dintre comentatorii lui au vorbit de proza sa. El este, înainte de toate, un profesor. Cei din jurul său iau de la el învăţătură,...
Doresc să vorbesc despre Nina Ceranu. A ajuns la cel de-al unsprezecelea roman. Sunt cărţi scrise, cele de început, „Duhul fluviului”, în maniera lui Dumitru Radu Popescu. Romane vii, foarte vii, legate de locurile ei, dar următoarele vorbesc despre ea şi consăteni de-ai săi, care ajung la Timişoara. „ Viaţa între zero şi unu”, de...
Alex Ştefănescu este unul dintre criticii literari şi eseiştii de seamă ai culturii române. E născut la Lugoj, dar a stat foarte puţin aici, s-a dus cu părinţii săi la Suceava. A scris o „Istorie a literaturii române contemporane” (1941 până în anul 2000),a mai scris câteva volume despre lumea prin care a trecut, o...
Paul Eugen Banciu este unul dintre prozatorii de seamă ai literaturii române. A luat câteva premii, primul a fost cel de debut cu „Casa Ursei Mari”. Un roman dens, despre lumea de munte, s-a făcut şi un film, „Femeia din Ursa Mare”, cu elita regizorilor, a actorilor. Între scenariile pe care le-a scris, a publicat...
Aş vorbi, la început, despre Constantin Mărăscu. Am în faţă al cincilea volum din „Sfinţi fără aureolă”, volume despre Banatul istoric, despre rezistenţa din România şi din Banat, despre felul cum a apărut mişcarea de rezistenţă aici. Cum i-a întâlnit pe cei care au fost în această mişcare, cum a stat de vorbă cu urmaşii...
Petru Creţia este, aş îndrăzni să spun, ceea ce zicea şi el, un bănăţean pur sânge. Este strănepotul istoricului, preotului Ion Sîrbu de la Rudăria. Se simţea, afirma el, sau glumea, bănăţean, d-asta a venit în Timişoara, să-şi dea un doctorat cu Eminescu, la eminescologul nostru Eugen Todoran. Profesorul îl cunoştea, cum îl ştiam toţi,...
În 21 noiembrie poetul Anghel Dumbrăveanu ar fi împlinit 90 de ani. Doresc să vorbesc despre Anghel Dumbrăveanu, fiindcă Editura Academiei a început să scoată cărţile sale, iar la Timişoara, Crişu Dascălu şi Bogdan Mihai Dascălu publică o ediţie de scrieri în mai multe volume. A apărut primul, „Publicistica literară”, care atrage atenţia asupra începuturilor...
Astăzi o să vorbesc despre Nichita Stănescu. Sunt patruzeci de ani de la moartea lui, uluitor termen, mai toţi marii poeţi ai noştri mor repede, de la Eminescu la Nichita Stănescu – deşi în istoria literaturii române sunt şi maeştri a căror durată este extraordinară, ca Tudor Arghezi. În fine, la cei patruzeci de ani...