Vorbesc, astăzi, despre Adriana Babeţi, pentru că mi se pare unul dintre colegii cu totul  şi cu totul deosebit.  Sunt coleg de redacţie cu Adriana Babeţi din 1972. Este un coleg care a făcut în colectivul Revistei „Orizont” o serie de fapte strălucitoare, aş zice. Pornesc azi de la Adriana Babeţi fiindcă a apărut un volum monumental, Dicţionarul romanului central european, în care are o prefaţă, un studiu introductiv de o sută şi ceva de pagini. La dicţionar colaborează o sută de eseişti, critici literari, comparatişti – români, germani, cehi, slovaci, polonezi – care iau la rând romanele Europei Centrale. E o carte monumentală, vizibilă în România şi în Europa, în culturile Europei Centrale.

Prima carte a Adrianei Babeţi, trebuie să vorbim despre ea, este romanul scris împreună cu Mircea Nedelciu şi Mircea Mihăieş, Femeia în roşu. Este romanul care a inaugurat un tip de literatură, literatura, zicem noi, postmodernă. În roman este vorba despre Statele Unite, de România şi, mai ales,  de Banat, de o doamnă care a plecat de aici şi a contribuit la asasinarea unui gangster american de elită. Femeia în roşu a ajuns, cred, la a zecea ediţie. Niciun roman n-a atins acest prag, nu a fost atât de citit şi comentat. A apărut în 1990, din anul următor a început să ia toate premiile. În 1997 Adriana Babeţi şi-a dat doctoratul cu o teză excepţională, care se intitulează  Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Acesta este şi titlul volumului apărut după susţinerea tezei de doctorat. Una dintre cărţile importante, aş spune, pentru înţelegerea spaţiului românesc. A timpului relaţiilor speciale din România.

 Momentul cel mai important pentru Timişoara, şi aş spune pentru cultura română, este  punctul în care se realizează, la insistenţa lui Mircea Mihăieş,  de Adriana Babeţi şi cu mine, a Treia Europă, cercetarea literaturilor Europei Centrale. Ne-am bazat, la început,  în 2006-2008, pe studenţii noştri  de elită. Am scos împreună  două volume consacrate literaturilor Europei Centrale. Adriana Babeţi s-a detaşatşia publicat două volume de succes, primul,  Dandysmul, despre un fel de a fi al bărbaţilor de elită în literatură şi al doilea, monumental, Amazoanele, un volum despre spiritul feminin, despre femeile din literatura universală, din România, în literatura de lângă noi.

Traducător, comparatist, eseist, Adriana Babeţi a recoltat premii, ultimul a fost Sofia Nădejde şi, fără îndoială, vor urma altele. Pornind de la acest volum monumental, care interesează nu numai cultura română, ci şi cultura europeană, Dicţionarul romanului Europei Centrale, mai trebuie să subliniem faptul că în afară de erudiţia, formula comparatistă a cărţilor, Adriana Babeţi este un autor de proze scurte de succes, cu umor, ironie şi autoironie, cu un spirit deosebit. A apărut, recent, şi o  carte despre Adriana Babeţi,  Schiţe pentru andibandi, cu o confesiune amplă, cu un  dialog şi un eseu de Florina Pârjol.

Ne bucurăm că în redacţia Revistei „Orizont”, editată de către Uniunea Scriitorilor din România,  Adriana Babeţi subliniază şi succesele  Capitalei Culturale Timişoara.

(A consemnat Dumitru Oprişor)