Fapt mai puțin cunoscut, Canalul Bega are ca punct de pornire nu orașul Timișoara (care este, însă, cel mai important obiectiv de pe întregul său traseu), ci localitatea Ghiroda, aici fiind locul în care albia naturală a râului ce izvorăște din Munții Poiana Ruscă se transformă în canal amenajat. După cum se știe, lucrările la Canalul Bega au demarat cu aproape trei secole în urmă, în anul 1727, când au fost parțial drenată zona de est mlaștinii din zonă, pentru a permite construirea cartierului timișorean Fabric. Prima etapă a canalului propriu-zis a fost realizată în anul următor, cei aproape patru kilometri de șanț de scurgere aflându-se, în cea mai mare parte, pe teritoriul administrativ actual al localității Ghiroda. Acest șanț a început să fie extins spre oraș abia în anul 1729, cu munca manuală a țăranilor din Ghiroda și alte câteva sate apropiate, nu înainte de a impune un sacrificiu comunităților de pe malul râului, în amonte până la Recaș: dărâmarea tuturor morilor de apă, pentru a limita colmatarea albiei naturale. În anul 1732 au fost amenajate și primele instalații de pompare a apei, la limita de atunci dintre teritoriile administrative ale Ghirodei și Timișoarei, acestea fiind construite din conducte duble de trunchi de pin, aduse, firește, de la izvoarele Begăi; ele au fost înlocuite abia în 1909, cu actuala turbină de apă.