Cvartet aniversar în Ianuarie

Cvartet aniversar în Ianuarie

Din grupul de scriitori sărbătoriți în luna Ianuarie, cărora le zicem cu drag un cald „La Mulți Ani!”, cum fiecare de altfel în caruselul anilor atinge la rândul său și câte o cifră rotundă, zăbovim cu jerba aniversară acum la cei care în luna ianuarie celebrează o cifră rotundă.

Urmăm nu cronologia datelor de naștere, ci cutuma de curtoazie, „Lady first!”:

„La Mulți Ani!” Viorica Bălteanu– timișoreancă, născută în 24 ianaurie (1947) – zi pe plan național ca „Zi a Unirii”, potrivită personalității sale de militant în plutonul de frunte #rezist când este o cauză ce o înflăcărează, în care crede cu toată ființa,dăruindu-i-se pasional.

E doamna italienisticii în Banat și a confluențelor româno–italiene, sufletul Seratelor „Dante Alighieri”, Cavaler al Republicii Italiene pentru merite culturale, care a tradus scriitori italieni, dar și în italiană poeți români contemporani, Lucian Blaga și autori mai ales din urbea timișoreană, precum I.M. Almăjan, Marcel Turcu, Nina Ceranu.

Cu o carieră universitară de succes, istoric literar, traducător, lingvist, a scris deopotrivă cărți pentru copii, cum e sensibila carte de povestiri„Stropi de soare”, pentru „cititoare cu fundiţe în cosiţe, cititori cu pantaloni mai mult ori mai puţin scurţi”, spune dedicația autoarei, „o invitaţie pe tărâmul sensibilităților inocente”. (Carmen Odangiu)

Cea mai recentă carte „Domnița valahă”, Editura Eubeea, Timişoara, 2019, este un roman biografic, urmărind personalitatea complexă a principesei Elena Ghica, cunoscută cu pseudonimu lDora d’Istria, un model de dăruire întru promovarea spiritualității române.

*

„La Mulți Ani”, LiubiţaRaichici, născută în 19 ianuarie (1962) în comuna Belobreşca, jud. Caraş-Severin, personalitate culturală cărășeană de prim rang, cetățean de onoare al Reșiței, multipremiată atât în Republica Serbia cât și în România, făuritoare de punte culturală între cultura română și cea sârbă, atât prin opera proprie de poetă care scrie în ambele limbi, cât și prin traduceri și scrieri de cercetare. Lucrarea de doctorat„Vasko Popa: o frontieră poetică”, 2009, despre cel mai tradus poet sârb este emblematică..„Mă simt acasă în ambele limbi, pentru că trăiesc în duhul amândurora”, se confesează ea.Volumul recent, „Poezie pe creier”, Ed. Eikon, 2021, completează florilegiul operei sale.

Prin funcțiile de conducere la Direcția Județeană de Cultură Caraș-Severin (din 1995) a promovat cultura română și a implementat mai multe programe transfrontaliere în diverse domenii.În plus, nu-i ușor să reprezinți minoritatea sârbă din Caraş-Severin în primul Parlament al României!

Membră în diverse organizaţii şi organisme naţionale şi internaţionale, deţine „Meritul cultural în rang de Cavaler, cat. I, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004.

În istoria literară a zonei va rămâne ca iniţiatorul şi directorul Festivalului Internaţional de Poezie ,,Porţile Poeziei”, dinanul 2011, pentru că poezia pentru ea înseamnă, declară poeta: „modalitatea în care mi-a poruncit mie Dumnezeu să-L iubesc!”

*

La Mulți Ani”, Marian Oprea, timișorean, născut în 14 ianuarie (1962), poet cu o poezie panteist-erotică (cum ne sugerează și titlul unei cărți: „Și aeru-i erotic”) într-o viziune carnală, tantrică, devoalată char de la prima strigare prin titlurile de volume: „Preludiu”,Divina Erotica”,Muntele lui Venus”,Fetele oraşului tău”,într-un stil direct, frust, colocvial, nemetaforizant. Expresivă pentru opțiunea sa predilectă ,ca cireașa de pe tort, este alcătuirea unui florilegiu la temă: „Sexul frumos. Poezie de dragoste” –antologie de Marian Oprea. 2015. „ Într-un anumit fel, Marian Oprea impune, cu o anumită insistență, stilul macho în poezie.”(Simona Constantinovici).

Promotor pasionat al ideii de cenaclu, și adiacenta viață de boemă, în tandem cu Eugen Bunaru – indrumătorul cenaclului care a făcut istorie „Pavel Dan” de la Casa Studenților, a îngrijit ediții ale unor nume marginalizate de elita oficială, ca autodidacți, precum ale lui Gheorghe Pruncuț, ori ale pictorului naiv Viorel Cristea. În același sens al solidarității între scriitori, a îngrijit mai multe antologii ale poeților din Banat, cea mai recentă, Peisaj în devenire. O panoramă a poeziei din Banat, Ed. Brumar, 2017 fiind încununată cu „Premiul special pentru promovarea literaturii bănățene”,

Ca o ieșire din tiparul poeziei erotice, cea mai recentă carte, În pas alergător, Ed. Waldpress, 2019, este o relatare într-un poem amplu a perioadei de un an jumătate de stagiu militar obligatoriu, in același stil direct, confesiv, ca pagini de jurnal de consemnare a evenimentului brut, fără elemente tabu, ca și la registrul erotic,„volumul nu cultivă pudibonderia, aceasta fiind o constantă a liricii lui Marian Oprea, una vădit câștigătoare” (Ioana Cistelecan).

*

„La Mulți Ani”, Raul Bribete, mezinul cvartetului aniversar,născut la 3 ianuarie (1987), cel care revigorează cu seva tinereții experiența bătătorită de ani a confraților. Orăvițean prin naștere, format la Cenaclul Casei de Cultură din Oravița, „Mihai Novac” condus de regretatul prozator Mihai Moldovan, după studiile universitare la Timișoara se reîntoarce în orașul natal, ca promotor al actelor culturale. A debutat editorial în 2008, cu volumele de versuri Tornada de hârtie, și Caniculă în diamant, referitor la care Gh. Mocuța vorbea de „nodul gordian al poeziei”, o poezie încifrată, cu substrat meditativ – filozofic (ca brav absolvent al Facultății de Filozofie și al unui Masterat în „fenomenologie și hermeneutică filosofică ”).

În 2017 publică volumul „Case aici case acolo, (poeme)”.

Ca filiații spirituale mai aparte, se regăsește în poemul „Nirvana”, despre Kurt Cobain, chitarist și compozitor în formația rock „Nirvana”:„orice tânăr cu părul înfoiat pe umeri/ depășindu-ne indiferent pe stradă/ cu țigara între dinți este acum pentru noi/ un kurtcobain în alt exemplar„Raul Bribete vede o lume bine alcătuită, legată prin lanţurile misticii şi descoperită ca revelaţie. Lumea e citită ca o carte”. (CălinChincea).

La Mulți Ani, prieteni, acum și-n orice zi la cumpăna fântânii!