PRIMA ELEGIE
Depărtările
într-un strop de sânge
își aduc tălpile
să ne amintim
drumurile
poemului
către șenilele timpului pierdut
într-un labirint
decorat cu oglinzi.
Cine mâna mi-o retează
de la-ncheietură?
Să fie sabie,
să fie gură?
Pe linia de orizont
lumina îndepărtează
de solzi
tristețea ce-și așteaptă
lacrima.
A DOUA ELEGIE
Lacrima
și-a ascuns-o
înfiorată
și-n rană
lancea ruginită,
umbra mea fără ochi,
umbra mea cu inima frântă.
În cutia credinței
cine mi-a zăvorât plânsul?
Gândul s-a rătăcit pe drum
sau a împrumutat
bolovanul lui
Sisif?
A TREIA ELEGIE
Sisif
purtând între degete
busola veche
și-a adus
dintre stânci, din prăpăstii,
vulturii,
și după ce i-a așezat pe umeri
a zis:
în trupu-naripat
al pietrei
îmi voi ascunde
victoria.
A PATRA ELEGIE
Victoria
o putem câștiga
doar când din tăcere
vom întoarce cuvântul pribeag.
Devenind povară
strigătul acestui poem
se înserează
și-și pune capăt zilelor
vindecând moartea
de nemoarte.
A CINCEA ELEGIE
De nemoarte
am să-ți descânt,
bucură-te!
Voi renunța chiar și la ochiul
pe care îl vrea vulturul
pentru tine,
voi renunța
să chem cu numele tău
mâna care sugrumă
pasărea
ce-și ia zborul
de pe buzele tale nevândute.
A ȘASEA ELEGIE
De pe buzele tale nevândute
nu aștept cuvinte trădate,
nu aștept nici
să ierți viața datoare cu zi,
să alungi moartea
care și-a pus la gât ștrangul
din mațe zeiești de lup.
În vârf de cuțit inima
se lasă
cu fier înroșit însemnată.
A ȘAPTEA ELEGIE
Cu fier înroșit însemnată
poezia aceasta nu vrea
să-și îmbrace
pielea de căprioară.
Ea știe să vadă,
ea știe să audă
nenăscutele tăceri.
A OPTA ELEGIE
Nenăscutele tăceri
se vor hrăni cu laptele cuvintelor
bătute în cuie la porțile cetății.
Lasă-le să râdă
de taine imaginare,
lasă-le să si piardă răsuflarea
în a opta elegie.
ULTIMA ELEGIE
În a opta elegie
scânteia gândului
s-a întâmplat
să risipească așteptarea
ce-ți ducea în versuri
crucea, steaua și toate
depărtările.
Crucea, steaua și toate
depărtările.
Portret de autoare:
Poetă. Locuiește în Vârșeț, Republica Serbia. Este laureată a mai multor festivaluri de poezie din Voivodina şiRomânia. În octombrie 2020 devine director al Casei de Presă şi Editură Libertatea din Panciova. Este membră a Uniunii Scriitorilor din Voivodina (2004) şi a Uniunii Scriitorilor din România (2012). O parte din creaţiile sale apar în antologiile: Vântul seamănă cuvântul, alcătuită de prof. dr. Ileana Magda; Dumbrava însorită, realizată de Veronica Lăzăreanu; Anale 2008. Peniţa de aur vârşeţeană, antologie de poezie şi proză contemporană, antologator Milutin Djurièko. Colaborează la revistele culturale: „Bucuria copiilor”, „Tinereţea”, „Libertatea” şi „Lumina” (Panciova), „Cuvântul românesc”, „Cetatea vârşeţeană” (Vârşeţ), „Mişcarea Literară” (Bistriţa), „Primăvara oraviţeană” (Oraviţa), „Confluenţe” şi „Semenicul” (Reşiţa), „Revista română” (Iaşi), „Hyperion”, Drobeta Turnu Severin. Opera poetică(selectiv): Fascinaţia invizibilităţii (Cluj Napoca, Ed. Eikon, 2006), Nocturne (Panciova, Ed. Libertatea, 2012), Cele mai frumoase poezii(Drobeta Turnu Severin, Editura Lumina, 2021), Serpentine (Caracal, Editura Hoffman, 2022). A mai publicat: Masca de aur, proză scurtă (Ed. Libertatea, 2004); Nelinişti şi speranţe, roman, (Ed. Libertatea, 2005); Monografia Trupei de teatru „Neica” din Coştei, (Ed. Libertatea, 2007); Viză pentru şapte zile, roman (Editura Banatul Montan, Reşiţa, 2008); Mitzi şi Puff, poezii pentru copii (Ed. Libertatea, 2008); Aventurile lui Alex, roman pentrucopii (Ed. Libertatea 2009); Monografia localităţii Coştei, 1361–2011, (Ed. Libertatea, 2011). Referinţe critice: Ion Deaconescu, Ion Neagu (Antologia poeziei româneşti din Serbia, 2003), Catinca Agache (Literatura română din Voivodina, 2010), Brânduşa Juică (Literatura română din Voivodina 1945–1989, 2012), Vasa Barbu, Nicu Ciobanu (65 de ani de beletristică 1947–2012, 2013, Virginia Popovici (Opinii şi reflecţii, II, 2016), Florian Copcea (Lexiconul poeţilor români din Serbia, 2016), Ioan Baba (Lumina – contribuţii monografic-bibliologice, 2016), Ioan Baba (Banatul în memoria clipei, 2017), Florian Copcea (O istorie a liricii româneşti din Serbia, 2018), Florian Copcea (O istorie a poeziei românești din Banatul Sarbesc, 2022).
A consemnat Florian Copcea