PRIMA ELEGIE Depărtările într-un strop de sânge își aduc tălpile să ne amintim drumurile poemului către șenilele timpului pierdut într-un labirint decorat cu oglinzi. Cine mâna mi-o retează de la-ncheietură? Să fie sabie, să fie gură? Pe linia de orizont lumina îndepărtează de solzi tristețea ce-și așteaptă lacrima. A DOUA ELEGIE Lacrima și-a ascuns-o înfiorată...
