Viața

Demult

Mi se părea că începusem să zbor

M-a scăpat viaţa din braţele ei

Sau eu am scăpat-o din mâinile mele

Şi am simţit de câteva ori

Cum a trecut moartea

Peste timpul meu încremenit

În rutina visării.

Apleacă-te să te poţi elibera

De poverile care te cocoşează

Sărbătoarea a început.

Stea

Pe mâinile mele

Urmele degetelor tale

Ca umbrele stelelor

În cinci colţuri ciobite

După razele lor

Mă afund în labirintul vieţii

Acolo mă ascund

Să nu mă mai găsească

Cine să mă mai caute?

Melcii în compas

Ţinându-te de mână

Am citit o poveste

Cu o fată frumoasă

Printre melcii cu casa în spate

Pe ruinele zidurilor

Paşii mei se târăsc

Trec prin cetate

O văd

Bătrână acum

Şi uscată

Spre asfinţit

Arc de lumină

După ploaie

Cu săgeata ţintită

Spre crucea curcubeului.