Din nou despre poezia lui Constantin Novăcescu Lirismul luxuriant nu este doar eboșa motivelor recurente prin care această confesiune implicită, a sufletului și a minții, întreține memoria pozitivă. Sofianismele anticilor privilegiau hermeneutici cabaliste cum feeria semnului încifrând/descifrând poate abrevia Lumea. Sub tăcerea captivantă nu poți edifica, explorarea simetriilor induce, vrei-nu vrei, chiar și ficționalul, extazul...
Poem de mama De câte ori frământa pâine, Mama … plângea, Primăvara când cânta cucu; Și tata ara pe dedesubtul pământului, Mama se uita în sus … plângea și ne legăna. Când îi scriam scrisori din armată Și întrebam de tata, Ea se așeza pe marginea lumii, le deschidea Și le arăta trecătorilor … cu...
– Trieste seamănă mult cu Timişoara voastră! mi-a spus Mauro după o oră în care am admirat pieţele şi străduţele oraşului de pe malul Adriaticii, ascultând poveştile pe care el mi le împărtăşea cu evidentă dragoste pentru oraşul său, aproape toate legate de Europa Centrală pe care o ocupa odinioară Imperiul Habsburgic. Europa Centrală este...
Poem criminal toate amprentele lasă dureri, darpână și luminolule inutilnimeni nu poate detecta ravagiilevictimele colaterale zac îngropate adânc,le știi doar tu și le enumeri în secundeleprea întunecateinteligența nu ajută pe nimenilogica la fel nici măcar nu a fost nevoie de mănușiun punct și o scrumierăîți tulbură încă retina. Poem acvatic În timp ce trupul meu...
(Fragment) Austria, 1856 Era aproape ora 13:00 când Alexander ajunse acasă. Chestiunea cu decesul lui Volker dura enorm de mult. Înştiinţase autorităţile din Viena şi, în alte două ore jumătate, doi reprezentanţi ai Departamentului de Criminalistică se aflau la faţa locului. Alături de ei era şi medicul legist care efectuă autopsia. Luaseră probe peste probe,...
* * * Poeții sînt continente fără formă. De aceea rămân, uneori, nedescoperiți. Sângerează mult, rănile lor nu pot fi vindecate nici cu urină de fată mare. Mereu scapă hățurile: poezia nu e cu cai obișnuiți, e cu inorogi ce pasc ierburi stelare, cu vise pierdute, cu vârful de creion din inimă. Poezia e ceea...
ca un adio rupt în două să nu mai văd nimic din ce mă doare să nu mai simt vocea aceea disperată de la celălalt capăt durerea care nu se poate spune rosti stă cuibărită în coșul piepturilor noastre ca un adio rupt în două împărțit frățește căci doar atât se poate una mie una...
La Editura Eurostampa din Timișoara a văzut lumina tiparului, recent, un nou volum de studii și eseuri filologice – intitulat Limba noastră cea română – ce poartă semnătura scriitorului și cercetătorului lugojean Nicolae Ghinea, membru al Uniunii Scriitorilor din România și președinte al filialei Lugoj a Societății de Științe Filologice. Nu mai puțin de 109...
Arta dialogului: așa se intitulează concertul de jazz programat luni seară, de la ora 20,30, în Parcul Rozelor din Timișoara. Concertul, care face parte din Festivalul Hayastani Șakar (Zahărul Armenesc) și este organizat de sucursala Timișoara a Uniunii Armenilor, îi va aduce în fața melomanilor pe Harry Tavitian – pian, voce și Cserey Csaba –...
Domul Romano-Catolic din Timișoara va găzdui miercuri, 24 iulie, de la ora 20, , un recital-eveniment, susținut de organistul Kensuke Ohira, artist din Japonia. Alături de care va fi prezent fagotistul german Ulrich Hermann. Cei doi solliști vă propun un repertoriu extrem de variat și fascinant, cuprinzând lucrări de pe întreg mapamondul într-o interpretare extraordinară,...