Author: Alexandru Ruja (Alexandru Ruja)

Home Alexandru Ruja
Boema literară. Poezia crizei şi a revoltei. Anarhişti. Destructori
Post

Boema literară. Poezia crizei şi a revoltei. Anarhişti. Destructori

În context optzecist se remarcă şi poezia lui IOAN CRĂCIUN ( 15 noiembrie 1954, Timişoara — 14 septembrie 2010, Timișoara) din Blândul ceas al reîntoarcerii (debut editorial; 1994). Debut în presă: proză, („Forum studențesc”, 1978). O reverie blândă atinge versurile lui Ioan Crăciun, chiar atunci când agresiunea realului pare mai dură. Volumul are trei cicluri:...

Boema literară. George Lână
Post

Boema literară. George Lână

Poezia crizei şi a revoltei. Anarhişti. Destructori George Lână (n. 17 octombrie 1954, Timișoara) a debutat revuistic în publicația studențească „Forum studențesc”, iar editorial cu volumul de poezii Spațiul dintre două secunde (1994). De la început George Lână scrie o poezie sigură în construcție, cu o bună folosire a cuvântului pe sensul său fundamental. Poetul...

Boema literară. Traian Dorgoșan
Post

Boema literară. Traian Dorgoșan

Poezia crizei și a revoltei. Anarhiști. Destructori Încă de pe la începuturi, Cenaclul „Pavel Dan” era frecventat, aproape duminical, de un singuratic mahmur, care, intrând în sală, se agăţa de marginea vreunui scaun într-o poziţie de imponderabilitate, cu impresia curioasă că nu se află pe pământ, ci mereu în eterata atmosferă a poeziei, unde bântuie...

Vitalitatea ruralului și experiența citadină: Ion Marin Almăjan (2)
Post

Vitalitatea ruralului și experiența citadină: Ion Marin Almăjan (2)

În Tornada autorul impune cu insistenţă în literatură un ţinut, urmăreşte istoria unui oraş; restrânge spațiul, dar semnificaţia evenimentelor rămâne mult mai largă. Perioada surprinsă în roman –de la „Marea Unire” până spre finalul războiului – este plină de evenimente „tari”, dificultatea fiind a selectării lor pentru economia discursului epic. Scriitorul s-a documentat în arhive,...

Vitalitatea ruralului și experiența citadină: Ion Marin Almăjan (1)
Post

Vitalitatea ruralului și experiența citadină: Ion Marin Almăjan (1)

Prozator capabil să scrie cu dezinvoltură şi aplicat despre sat, sau să avanseze dezbateri, urmărind destine umane în alte medii, nu mai puţin interesante, atrăgătoare şi împlinite artistic, Ion Marin Almăjan (n. 16 noiembrie 1940, Dalboşeţ, jud. Caraş-Severin) a debutat cu un volum de proză scurtă – Sînt dator cu o durere (1970) – ce...

Istorie literară: Ion Jurca Rovina (2)
Post

Istorie literară: Ion Jurca Rovina (2)

            POEZIA Tânguirea iconarilor cuprinde peste şaizeci de poeme, ceea ce arată (şi numeric) că nu mai este o întâmplare, ci un mod da a trăi  prin literatură. Cele trei părţi ale cărţii – Dubla postură, Evadarea în zbor, Tânguirea iconarilor – includ şi poezie datată, permiţând o încadrare temporală, de la primele creaţii (1964) spre...

Istorie literară: Ion Jurca Rovina (1)
Post

Istorie literară: Ion Jurca Rovina (1)

Cumpănit în mişcări, cu gestul domol şi vorba reţinută, care se incendiază arareori, dar arde cu intensitate în discuţii reciproc pasionate, Ion Jurca Rovina (n. 1 octombrie 1940, comuna Bucureșci, satul Rovina, județul Hunedoara) este, acum, nu doar autorul unor volume, ci al unei ample scrieri, fixând repere statornice în roman şi povestire, în lirică...

Istorie literară. Aurel Turcuș (2)
Post

Istorie literară. Aurel Turcuș (2)

Încă de la începuturile creației sale, Aurel Turcuș a fost capabil să scrie această tulburătoare poezie intitulată Hora vieții (o poezie ce ar putea figura în cele mai severe antologii), un mod poetic de a vedea în existență trecerea, de a simți neantul chiar în tumultul paroxistic al bucuriei vieții. O poezie așezată pe o...

Istorie literară. Aurel Turcuș (1)
Post

Istorie literară. Aurel Turcuș (1)

Începând cu acest număr, prin generozitatea domnul prof. univ. dr. Alexandru Ruja, critic și istoric literar a cărui operă este apreciată, prin înalte distincții, și de către Academia Română, vom reproduce din ampla sa lucrare Istoria literaturii române contemporane din Vest aprecierile critice despre câte un scriitor. Scopul demersului nostru rămâne legătura, cu câți mai...

Toposul dominant
Post

Toposul dominant

Deș iasemănător ca scriere cu Așteptarea (2011) și Depărtările (2012), în romanul Întoarcere la matcă domină viziunea asupra unor locuri apropiate și binecunoscute din Apuseni, cu oamenii trăitori aici, între mitologie și realitate, între libertate și presiunileistoriei, între bucurii și vise frânte, între împliniri și istovitoare căderi. Sabin Ionel scrie cu o evidentă implicare afectivă,...