Soarele care-i bătea drept în creștetul capului îl sili pe Lăzărete să se plece din nou la pământ. Se lungi pe lângă tufișul de măceș ca umbra să-i acopere cât mai mult din trup. Pe cap își puse, în chip de turban, cârpele pe care le lepădase din picioare. Avea în oase o sfârșeală veche,...
