1. Flacăra 

Cuvintele cădeau rând pe rând 

Și așteptau pe mal flacăra .

Cabotinii vânau spasmele vesele.

Apoi toamna , cu viciile ei palide. 

Ploua și hohotul îngerilor 

Ținea în poală unealta singurătății mele.   

2. Bătăliile discrete 

Surâzi, 

Privești bătăliile discrete,

Pagina interioară a cercului ,

Visul din verbele scribului,

Globul fărâmițat   al luminii, 

Putința de a urni 

Cotiturile adevărului…

3.   Obiect de ceață

Copiezi petele 

De pe umbra uscată, 

Când soarele se strecoară 

Prin păienjenișul de crengi.

Agățate de   zidul sticlos.

Sunetele lucesc sub tălpi.

Împrejur, întâmplările 

Se-agață de zidul sticlos ,

Ocolind înțelesul, 

Acest obiect de ceață ,

Ce se lipește încet de spinare. 

4. Seară de seară

Se face liniște.

E seara mioapă

Răsturnată sub foi.

Cuvintele devin tot mai uscate. 

Colțul camerei 

Îi acoperă fața plânsă.

Seară de seară ,

Printre dramele 

Unor peisaje incerte, 

Ca aerul   asediat 

De șarpele decolorat 

Din brațele ei. 

5.Cum noaptea din noi e tot mai decolorată 

Când mâna atinge foaia nescrisă 

Și-ocolul e tot mai mare 

Și fluida melopee are încheieturile 

Tot mai subțiri și se-ncurcă pe-aceleași jilțuri

Pe care stăteau vechile stanțe 

Și vine vremea când amintirile se suprapun 

Printre constelații. Și e noapte 

Și niciun suflu nu mai răzbate printre lentile

Și orice încheiere devine poem

Și bucățica de frig îmi intră sub omoplat 

Și stă acolo să nu mai însemne nimic.

Atunci , noaptea din noi e tot mai decolorată

Ca frigul de-acum ce   nu se mai termină.

6. Trec mai departe

Orașul acelor ani 

Filtra cu lumina lui 

Toate după-amiezile trăite.

Ah, literele cum se dizolvă!

Aud un falset printr-o fereastră mică.

E atât de senzual.

Femeia trage perdeaua încet.

Nu întorc capul.

Merg mai departe.

7. Primul vers

Iubirea ,

O nepăsare față de zei. 

Păstrez nota 

Rătăcită la întâmplare. 

La douăzeci de ani , 

Timpul nu e deloc o întâmplare. 

Nu e deloc torid.

” Te vei irosi ca un vapor rătăcit ”

Un vers ce acum stă

Într-un colț stingher. 

8. Oina

Vine frigul.

Desenez pagini.

Pagini cu mingi de oină.

Din   copilărie . 

Acum ,

Căptușeala hainelor s-a strâmtat.

Ce liniște la trei pași de mine ! 

9   Înțelesuri 

Unicul drum nu ai cum să-l vezi .

Începi să-l ajungi ,

Grăbind pașii pustii .

Îț aduci apoi aminte 

De întâmplarea ce a urmat,

De câte ori colorai flacăra 

Cu alte înțelesuri 

Și o aruncai la soare 

Ca pe o piele de șarpe. 

10.         Ceilalți

Pe brațe   

I se văd cuvinte de noapte. 

Ceilalți trec unii pe lângă alții

Și nu o văd . 

Bătrâna se-nvăluie cu un alt nume.