pe ascuns

ascult joe dassin pe ascuns

nu vreau să creadă vecinii că sunt chiar atât  de demodată

salut c’est encore moi

cred că așa sună dragostea adevărată

ca un cântec din copilărie

care te face să te simți acasă

oriunde s-ar întâmpla să te nimerești

de ce ne-am ascunde de noi înșine când iubim?

dincolo

îmi place

să înot dincolo de geamandură

mă fac că nu aud pe nimeni strigând de la mal

gleznele reci

obrajii fierbinți

când eram mică iubeam cartea aia japoneză

cu sirene- copii

aveau un zâmbet straniu

solzii luceau ca mărgelele cumpărate la bâlci

undeva, acolo, era adâncul

adâncul ăla pe care îl visam

când încă nici nu știam ce e

când înot dincolo de geamandură

sunt doar un personaj

din cartea japoneză

cu sirene- copii

clipa

a Acum miroase clipa

a mine căutând în dicționar definița tăcerii

pentru că nu am înțeles niciodată de ce

trebuie să tăcem

cum ar trebui să ne facă bine tăcutul ăsta

a noi construindu-ne adăpost

din tot ce am înțeles până acum

despre oameni

copaci și priviri, despre războaie fără soldați

și armistiții

a certitudine senină

a răspuns de copil care nu a învățat încă

să mintă

acele eu

când te iubesc

sunt dintr-odată eu

toate acele eu

eu care stăteam la coadă la poștă

să cumpăr plicuri cu timbre

tremurând să văd câte am nimerit cu fluturi

eu care purtam bocanci negri

și te trădam în gând cu Axl Rose

când mă auzea toată zona 300 cântând

Don’t cry tonight

eu care îți ridic piedestale

și te ucid în închisori din cuvânt

când te iubesc sunt eu

petunii

serile astea  miros a petunii

exact ca atunci

când mă duceau la biserică

așa e frumos

copiii cuminți ascultă toată slujba

număram în gând

secundele

să ajung odată în curte

să mă uit la tei

nu, nu mi-e frică de sfinții cu siluete subțiri

de cuiele pictate sângeriu pe pereți

drumul înapoi mirosea  a petunii

înfierbântate de soare

cruce

apunea soarele peste tăcerea noastră

inimile noastre care

își erau una alteia cruce

ne-a  privit adânc , din înalt,

ca în secunda aia

în care o femeie care te iubește

se uită pentru o ultimă oară

în ochii tăi

să vadă dacă a mai rămas ceva din ea

acolo                                   

îndărătnicie

era un pic prea vară

aveam șaptesprezece ani

și nu te lăsam să mă săruți

mi-ai spus că sunt urâtă și rea

că eu nu vreau sărutul

că tu ai vrea

în îndărătnicia mea de adolescentă

se făcuse deja seară

miroase a ceva ce va fi cândva fain

mirosea a amânare

și a fum nerăbădător de țigară

definiție

dragostea e doar o mușcătură pe obraz

fără cuvânt

fără mai stai

fără te știu

fără teiubescul  ăla proverbial

într-o seară

când luminile se aprind doar pentru tine

și aerul miroase a parfum venit din țări

pe care n-o să le vezi niciodată

tic-tac

de unde să știm, dragul meu,

că de la băncile liceului,

până la sărut mâinile, doamnă,

e o simplă răsuflare duhnind a îngeri

și a țigări ascunse prin buzunarele de la blugi?

tic, tac, face ceasul de jucărie al lui Tudor

tic, tac

aici suntem noi suntem noi suntem noi suntem noi

gazdă

uneori,

ți se face inima gazdă pentru  câte un dor

fără nume

și clipa se golește de sens

ca o biserică

în care nu mai intră nimeni

despicare

uneori

ne purtăm inimile ca pe niște coroane

înmuiate în tăceri,

zâmbind

așa cum fac femeile,

uneori,

când li se despică inima

la răspântia unui dor