Într-o epocă în care zgomotul, graba și efemerul par să fi confiscat atenția publică, evenimentul organizat pe 11 aprilie 2025 la Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România a adus o binevenită adiere de tihnă și autenticitate. Lansarea volumului „Gheorghe Jurma – un proaspăt optzecist”, îngrijit de Erwin Josef Țigla și apărut la Editura TIM din Reșița, a fost mult mai mult decât o simplă apariție editorială: a fost un elogiu viu adus unei conștiințe literare care a modelat, într-o tăcere activă, dar profundă, cultura Banatului.

Gheorghe Jurma nu este doar un nume în peisajul cultural românesc, ci o rețea vie de legături, punți și conectori între generații, spații și viziuni. Eseist rafinat, critic literar lucid, coordonator de reviste și proiecte culturale, spirit viu al unei literaturi regionale cu rezonanțe naționale, Jurma este, așa cum remarca inspirat Adrian Dinu Rachieru, „un om orchestră” – un creator discret, dar esențial, care acționează în profunzime, nu în zgomot.

Deschiderea evenimentului a fost realizată de Lucian Ionică, care, după o scurtă trecere în revistă a evenimentului și a ceea ce înseamnă Reșița pentru spațiul cultural bănățean, i-a oferit cuvântul lui Erwin Josef Țigla.

Acesta a prezentat volumul ca pe o carte in honorem, alcătuită din opiniile și evocările unor scriitori, colegi și prieteni ai lui Gheorghe Jurma – oameni care, fiecare în felul său, au fost marcați de generozitatea, tenacitatea și discernământul său cultural.

Ce spun despre Gheorghe Jurma colegii săi, scriitorii

Portretul lui Gheorghe Jurma, așa cum s-a conturat din intervențiile colegilor săi în cadrul evenimentului, este unul complex, viu și profund. Luările de cuvânt au adus nu doar aprecieri, ci și fragmente de istorie culturală, mărturii personale și amintiri construite în jurul unei prezențe intelectuale constante, dar niciodată ostentative.

Adrian Dinu Rachieru: L-a descris drept „un om orchestră”, capabil să susțină proiecte culturale din toate unghiurile – critic, coordonator, susținător, editor. A vorbit cu umor și admirație despre neastâmpărul creator al lui Jurma, cel care a „migrat simbolic” de la Timișoara la Reșița și a făcut din acest oraș o capitală spirituală. „Un om orchestră” – spirit polivalent, energic, care a transformat Reșița într-un pol cultural vibrant.

Gabriela Șerban: A evocat o colaborare de aproape trei decenii, în care Jurma a fost partenerul-cheie în construcția proiectului Bocșa Culturală. „Un constructor cultural de anduranță”, care a făcut posibilă apariția a 75 de volume dedicate acestui spațiu identitar, alături de Erwin Țigla. „Fără Jurma și Țigla, Bocșa Culturală nu ar fi ajuns la 75 de volume și trei decenii de viață.”

Ion Marin Almăjan: L-a numit pe Gheorghe Jurma „un fel de Nestor al vieții culturale din Banatul de Munte”, subliniind rolul său de sfătuitor, cronicar și martor al unei epoci literare întinse. În viziunea sa, Jurma este un reper moral și intelectual, participant activ la transformările culturale ale regiunii și omul care a imprimat o amprentă distinctă pe cultura Banatului Montan, prin implicare constantă și viziune echilibrată.

Nicolae Sârbu: A pus în lumină rolul formator al lui Jurma în viața culturală reșițeană, văzând în el un „ferment” esențial al acestui spațiu. A subliniat că, deși a lucrat adesea cu figuri boeme, Jurma nu a fost niciodată un boem, ci un om al rigorii, al muncii continue și al valorii stabile. „Un ferment al mediului cultural reșițean. A lucrat cu boemi, dar nu a căzut niciodată în boemie.”

Vasile Bogdan: A mărturisit că Jurma este exemplul clar al omului care și-a urmat cu consecvență vocația. Format de profesori excepționali la Facultatea de Filologie din Timișoara, și-a asumat un drum cultural fără compromisuri. Într-o notă ludică, a atribuit „longevitatea sa intelectuală” faptului că este un consecvent consumator de Coca-Cola. „A devenit ceea ce și-a propus. Jurma e un spirit care dă consistență Reșiței culturale. Longevitatea sa? Coca-Cola!”

Viorica Bălteanu: A reafirmat că Reșița trăiește prin cultură, iar Gheorghe Jurma este una dintre figurile care dau sens acestei trăiri. A pus accentul pe solidaritatea culturală mai vie în Reșița decât în alte locuri și pe capacitatea lui Jurma de a mobiliza oamenii în jurul valorilor durabile. „Reșița trăiește prin cultură, iar Jurma mobilizează ce e mai frumos în oameni.”

Ionel Bota: A rememorat întâlnirea cu Jurma ca pe un moment definitoriu, elogiind viziunea editorială a acestuia, evidențiată în formatul revistei Flamura, diferită și inovatoare pentru vremurile sale. „Primul nume, dintr-o listă destul de largă, pe care trebuia să-l caut când am ajuns în Reșița, era Gheorghe Jurma, la recomandarea unuia dintre foștii mei profesori. Revista Flamura, sub coordonarea sa, era diferită de toate editorialele apărute la acea vreme.”

Dr. Paul Purea: A făcut o comparație inedită, numindu-l pe Jurma „ca un hormon al creației” – prezent în toate evenimentele culturale relevante, plin de energie și de implicare. A evocat perioada în care Jurma era redactor-șef al revistei Forum, dar și constanța sa impresionantă. „E ca un hormon al creației – prezent, energic, implicat.”

Maria Nițu: A spus răspicat că, dintre toate realizările, cea mai importantă este Reșița Literară, un proiect identitar care trebuie continuat. În opinia sa, această „carte vie” îl definește cel mai bine pe Jurma și contribuția sa la identitatea culturală a Reșiței. „Cea mai importantă carte a lui Jurma este Reșița Literară. Un proiect identitar ce trebuie continuat.”

Lecția nobleței tăcute

Într-un gest firesc pentru personalitatea sa, Gheorghe Jurma a respins cu grație imaginea idealizată conturată de colegii săi. A mulțumit filialei Timișoara pentru găzduirea evenimentului, subliniind că scriitorii timișoreni au astfel ocazia să descopere că literatura trăiește intens și în alte spații, nu doar în centrele mari. A apreciat demersul lui Erwin Josef Țigla, a cărui muncă de selecție și organizare a adus împreună nume relevante ale culturii române. A mulțumit, de asemenea, lui Adrian Dinu Rachieru, al cărui text a inspirat titlul volumului, și a făcut un apel sincer la solidaritate între scriitori: „Doar împreună putem face ca lucrurile să fie tot mai frumoase.”

A încheiat vorbind despre proiectele sale prezente și viitoare, invitând publicul la viitoarele întâlniri culturale – dovadă că spiritul său rămâne mereu viu, mereu implicat.

Un clasic viu

Evenimentul de la Timișoara nu a fost doar o lansare de carte. A fost o celebrare a unui mod de a fi: discret, temeinic, solidar. Gheorghe Jurma rămâne un reper nu doar pentru Reșița, ci pentru literatura română în ansamblu. Un optzecist proaspăt, un clasic viu, un spirit fără vârstă. Într-o lume grăbită, el este o ancoră de echilibru și sens, o conștiință a valorii și a demnității culturale autentice.