În 14 iunie 2023a trecut la cele veșnice profesoara Mărioara Ceaușescu, un model de dascăl, spirit civic și patriotic, ce și-a iubit meseria și a predat cu pasiune istoria și geografia, și cu adevărată patimă istoria neamului din care cu mândrie nedisimulată se revendica. A făcut parte din generația de aur a dascălilor din zona Făgetului, pentru care profesia era vocație, iar școala o a doua familie, dascăli ce au trecut și prin vremuri cumplite și carenu puteau spune: nu știu, nu pot, nu vreau, boicot, grevă etc.

S-a născut la 1 iulie 1929 în Margina, într-o familie de țărani, tatăl practicând și meseria de măcelar, fiind mezina familiei Eva și Romulus. Studiază șase clase primare în comuna natală, apoi urmează cursurile Școlii Normale de Fete din Lugoj. În 1943, la interval de câteva săptămâni își pierde părinții, iar peste un an și pe fratele cel mare, tragedii ce-și vor pune amprenta asupra personalității sale, întărindu-i convingerea că doar prin muncă va putea reuși în viață. În ciuda acestor drame, termină ca șefă de promoție, iar în toamna anului 1950 urmează cursurile Institutului dePerfecționare a Cadrelor DidacticeTimișoara (I.P.C.D.) pentru a putea preda la ciclul gimnazial șidevine profesor suplinitor în Margina, predă 15 ani limba rusă, iar din 1964 urmează la fără frecvență Facultatea de Istorie-Geografie din Timișoara.

Și-a legat destinul de școala din Margina, devenind titulară pe postul de istorie-geografie, directoare în anii 1980-1982, dirigintă la generații de elevi, mamă pentru fiul Ionuț și activistă culturală implicată în campaniile de colectivizare, alfabetizare și în diverse proiecte culturale.

Fără a pretinde prime, gradații de merit sau alte beneficii, ani de-a rândul a întreținut un cerc de istorie, unde elevii interesați și curioși veneau după masă pentru a afla cât mai multe informații despre momentele glorioase din istoria neamului și despre frumusețile patriei. Din aceleași considerente, fiecare generație de elevi a avut șansa de a participa la excursiile organizate cu grijă părintească și multă competență. Mai mult, nu a fost elev pe care ditiginta Mărioara Ceaușescu să nu îl viziteze acasă, pentru ai cunoaște părinții, starea materială și mediul familial, fiind pe deplin conștientă de importanța acestora în dezvoltarea copilului și în formarea personalității sale.

Mult timp și după pensioare, a fost nelipsită de la manifestările culturale și știinfice pe care le-am organizat la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget: simpozioane, conferințe, evocări, lansări de carte, vernisaje de expoziții etc. Chiar dacă era nevoită uneori să apeleze la un baston de sprijin, venea însoțită de soțul Napoleon, întotdeauna cu câteva minute de începerea manifestării, dorind să dovedească, dacă mai era cazul, că punctualitatea rămâne una dintre calitățile unui dascăl care se respectă și îi respectă pe cei din jurul său, autorități, prieteni, colegi, elevi, părinți etc.

Împreună cu soțul Napoleon Ceaușescu, profesor de matematică și mult timp director al școlii, cercetează decenii de-a rândul istoria comunei, lăsând posterității o complexă monografie publicată în patru volume și un interesant album monografic, după ce publicase în anul 2001cartea de suflet și amintiri sugestiv intitulată: Amintiri…care dor. Pe una dintre coperțile acestei cărți consemna: „În lucrarea de față Amintiri…care dor, am scris despre cei cu care am suferit, despre cei care s-au ridicat din mijlocul țăranilor, dăruindu-le activitatea lor de o viață. Am scris și despre bogat și despre sărac, cu aceleași sentimente, redând o realitate a trecutului. Recunosc că n-am ales timpul cel mai potrivit, dar soarele meu este la asfințit, nu mai am timp…”. Și totuși, spre bucuria iubitorilor de istorie, timpul a mai avut răbdare, astfel că alte cărți însumând sute de pagini au putut vedea lumina tiparului, amintind, așa cum și-a dorit, „de fosta profesoară de istorie, de fosta dirigintă, de o intelectuală a satului Margina”.

De aceea, la despărțirea de o profesoară de excepție, pentru consăteni, prieteni sau cunoscuți, dar mai ales pentru generațiile de elevi, va rămâne amintirea unui dascăl pasionat, bine pregătit profesional, riguros, exigent, dornic de a oferi cât mai multe informații elevilor și a-și ajuta semenii.Acum profesoara Mărioara Ceaușescu a trecut în eternitate. Deşi este mult mai departe de noi, de frământările şi iluziile noastre nu ne va părăsi. Va rămâne cel puţin cât vor trăi generaţiile de elevi, prieteni şi cunoscuţi. Rămas bun, distinsă profesoară!