DEIANEIRA
Mi-ai apărut poiană vorbitoare
cu flori de nu- mă- uita în ochi
m-ai înfășurat în cosițe de coada calului
în fire lungi de pedicuță șoptitoare
și-n mângâieri de garofițe multicolore
Pe trup gol lăsat ploii calde
în scăldătoarea verii pluteau petale
și-n aer miresme împleteau amețitor
umbre din istorii și legende
Aveam liber la soare și viață
cu frăguțe și muguri de sâni
tras de limbă pe toboganul gustului
îngenunchiam în aer și fân cald
ca-n îmbrățișarea firelor de iarbă
din pânza pe care mi-o țeși mereu
să mă îmbraci cu dragoste, Deianeira…
