+
Îmi îmbrac rochia în zori
și timpul ce trece prin ea…
păpădii de lumină
mă așteaptă oglindă
pe peretele
încremenit lângă perdele
unduind săruturi…
și niciun greiere spre lampă…
doar eu și rochia, în care mă dansez desculță,
între perete și păpădii, perdele și lampă…
voi mai încrusta o zi în malacovul de broască țestoasă,
gând de încă un pas spre răsărit, cu un minut mai devreme decât soarele.
