Ion Șerban Drincea: Perpetuare

Ion Șerban Drincea: Perpetuare

SCRIU

Scriu când vreau

nu mă oprește nimeni

uneori mă gândesc de ce scriu

cred că mă fulgeră împrejurul

să îl adun în litere

timpul însă rade

este ca o gumă de șters

totuși scriu și scriu

de a strânge tot ce văd

dincolo de nevăzut

poate acolo se adună cercul

în rotirea razelor

să fixeze pe buricul său

o fantă de lumină

MESAJ

Domnule (sau tovarășe) COVID 19

mai lasă-ne în pace

că ne-am săturat

să-ți deslușim drumurile

când ai plecat de lângă Mao

ai cucerit lumea

fără să te vedem

nu știm ce chip ai

dar sigur ai pielea galbenă

că așa scrie la Biblie

cei care au această culoare

vor împărți drumuri

în viața oamenilor

să devină culegători de orez

PERPETUARE

Când urcăm spre nemurire

pământul ne arată țărâna

din care venim

și ne oprim la intersecția stelelor

unde ne caută nașterea

cei care vin după noi

în ceaslovul veșniciei