Răsărit de zâmbet
Din răsăritul zilelor apuse
Femeie
Cu zâmbet ștrengar
Care mă ispitea spre reverie
mi-a spus: Pa
ființă neștiutoare
adio și pa
Introspecție
Am fost plecat
Spre izvorul poeziei
Să înțeleg femeia
Am fost îmbătrânit
de răceala poeziei
Să înțeleg poeții
Sunt, la apus de energie
Cu proză și poezie
Și sper să mă înțeleg
Amor poetica
versul curge din sânge
seva și-o ia din inimă
truda scrisului
e munca întregului corp
astfel se transformă
cuvântul în poezie
Gând risipit în uitare
Am văzut cum curge norul
aducând o nouă zi, o nouă eră
iar am privit
alături de semenii mei
cum voi fi fost să ajung istorie
spusă, nespusă, uitată, amintită
Gânduri risipite-n visare
Plouă sau ninge
Am deschis fereastra
ca să fumez
E dimineață sau încă noapte
dormeam
Am desfăcut sticla de vin
Nu știu dacă o să o beau
Mi-am rulat tutunul
și am deschis fereastra
Am pus pick-up-ul
să-mi cânte
Mi-aș fi dorit să te aud
Să bem sticla de vin împreună
să-ți simt buzele când
Inspiri fumul de țigară
e noapte
și tu dormi
dar nu cu mine
Dorul apus
Mi-e dor să te privesc
să mă pierd privindu-ți privirea
Mi-e dor de gustul buzelor tale
mai dulci decât fericirea
Mi-e dor să-ți simt pielea
Mi-e dor să te privesc
Uite, soarele apune și răsare
eu brațele mi le întind
spre tine, dar tu
ești
doar amintire, pe buze, pe piele
amintiri când îmi închid ochii
Mi-e dor să te privesc
să mă săruți
să te simt
să mă pierd privindu-ți privirea
Fix așa!
Un apus oarecare, din orice zi — Noaptea se pregătește să îmbrățișeze orașul — O familie servește cina, când alarma începe să urle în toată urbea — Lumea este panicată — Cerul ia foc — Norii se dispersează, un val de căldură învăluie totul — Nimeni nu a văzut asteroidul care a lovit pământul — Aproape toți oamenii au murit și supraviețuitorii s-au devorat între ei — După, au devorat animalele care nu au fugit din calea omului flămânzit și neobișnuit să se descurce în sălbăticie —
Între timp au murit oamenii — După ce s-au devorat între ele, animalele au urmat același curs firesc — A trecut timp — Mult timp — Pământul și-a revenit — Ruinele amintesc de om — Dintr-un desiș, un șoarece scoate botul și adulmecă.
