Tatăl grăiește din slava cerească,
Fiul răspunde prin jertfa-i de Miel,
Duhul coboară, toate să sfințească
Şi toate-s iubire în chipul fidel.

Coroană divină de har și mister,
Treimea veghează deasupra mereu,
Prin Ea ni se iartă și ura și răul,
Și-n noi se zidește Însuși Dumnezeu.

Crucea e poarta ce-n cer ne-adună,
Purtată de Fiul cu sânge curat,
Prin Duhul cel Sfânt, credința să rămână
Ca flacără vie ce nicicând n-a-ncetat.

În Tatăl e viața, în Fiul, chemarea,
În Duhul Sfânt, lumina ce naște fiori,
O singură dragoste, veşnică, mare,
Ne poartă spre cer cu sfinte comori.