Au trecut lunile incandescente, de activități culturale în Timișoara – centrul imperial al Banatului – oraș desemnat „Capitală Europeană a Culturii” în anul 2023 (alături de orașul maghiar Vespzrem și orașul grec Elefsina).

A fi Capitală Culturală este un titlu acordat anual, care te plasează cu onor, timp de un an, direct în lumina reflectoarelor scenei mondiale. Nu e simplu să obții acest titlu: se derulează o întreagă competiție, ca-n duelurile cavalerești cu floreta.

Începuturile competitiei au fost în 1985, în ideea de a apropia popoarele europene, întru conștientizare și evidențiere a bogăției și diversității valorilor culturale comune. Din 2007, s-au ales câte două orașe: unul din țările Europei occidentale, în tandem cu altul din țările central și est-europene, când, alături de Luxemburg, a fost desemnat Sibiul. Era o primă rampă de lansare a potențialului cultural românesc.

Alegerea Timișoarei s-a potrivit ca o mănușă spiritului locului: Timișoara (oraș înfrăţit cu Belgrad, Szeged, Novi Sad, Budapesta, Graz, Karlsruhe, Cernăuţi, Mulhouse), ca parte a Banatului, are tradiție prin multiculturalitatea și implicit multiconfesionalitatea sa istorică, fiind Heimat – cămin generos, pe lângă români, pentru peste 30 de comunităţi culturale, germani, maghiari, sârbi, croați, italieni, spanioli, bulgari etc. (chiar dacă astăzi, cu globalizarea și diversele fluctuații istorice, multiculturalitatea s-a extins, devenind „a casei” cam peste tot).

Debutul „Anului Timișoara Capitală Culturală” a marcat un record în programul de deschidere, cu peste 130 de evenimente în weekendul inaugural. Revelionul 2023 a avut astfel o semnificație în plus, constituind borna kilometrului zero, în demararea complexului program cultural (atractiv atât pentru seniori din metropolele lumii, cât și pentru „tineri cu rucsacul” de oriunde). Programul s-a structurat într-un evantai tematic atotcuprinzător, pe axele principale: „Oameni”, „Spaţii şi locuri”, „Patrimoniul Timișoarei sub reflectoare”, „Conexiuni”.

Au continuat evenimentele, nu doar pe scenele din centrul orașului, din Piața Operei (Piața Victoriei), Piața Libertății, ori scena din Parcul Rozelor – generos ofertantă, ca o Scala în aer liber, pentru Festivalul de operă și operetă, Concerte de rock, Festivalul Inimilor etc., ci au acoperit întreg orașul, fiecare cartier (Fabric, Elisabetin, Iosefin, Mehala etc.) devenind centru al istoriei culturale, împărtășite ca-ntr-un carusel itinerant.

Programul Cultural s-a deschis (și s-a încheiat) cu un Festival al Luminilor (Festival of Lights): pe un traseu între cele două clădiri emblematice, Muzeul Național de Artă (în Palatul Baroc), și Bastionul Maria Theresia (parte din Muzeul Național al Banatului) – fanion al istoriei orașului, creând, într-o combinație de instalații new media, video mapping, light design, un spectacol magic de lumini, învăluind feeric fațadele clădirilor și străzile șerpuitoare.

Era firesc să se înceapă astfel, Timișoara în lumina culturii, pornind de la faptul că printre atâtea premiere, Timișoara, în 1884, a devenit primul oraș din Europa continentală cu iluminare stradală electrică, iar sloganul Timișoarei Culturale 2023 a fost „Luminează orașul prin tine”, „Shine your light – Light up your city!” –  în același timp imbold și semn al interacțiunii în comunitate, acea energie civică întru implicare directă a fiecărui locuitor al orașului, ca parte integrantă a luminii cetății, și prin lumina interioară a fiecăruia, valori proprii exprimate liber, într-o atitudine deschisă, descoperite și dezvăluite strălucitor: „Fii soare! Luminează prin tine!”.

În tandem, Universitatea de Vest din Timișoara, cu programul „La UVT, Cultura este Capitală”, a organizat întâlniri cu scriitori laureați ai Premiului Nobel, Orhan Pamuk (laureat în 2006), Olga Tokarczuk (laureată în 2019), cu filosoful și scriitorul german Peter Sloterdij, într-o efervescență a ideilor la tensiune unică, cu romancierul și eseistul îndrăgit Pascal Bruckner…

Mizele programului au fost punctele cu tradiție în Timișoara, întru internaționalizare: Artele vizuale, Teatrul, Filarmonica, Jazzul, într-o serie de concerte (precum concert cu Sinfonieorchester Köln, la Filarmonica „Banatul”, festivaluri, în septembrie un spectacol de balet, cu „Béjart Ballet”din Lausanne etc.)

Centrul artelor vizuale rămâne Muzeul Național de Artă Timișoara – în sine, ca locație, un obiect de artă arhitecturală, aflându-se în Palatul Baroc, în centrul istoric al oraşului. Vernisajul expoziției „Victor Brauner- Invenții și magie” (pictorul care împreună cu Tristan Tzara și alți români au fondat punțile avangardismului de la București la Paris) a fost cel mai important eveniment în cadrul deschiderii oficiale „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”. prima retrospectivă de anvergură în România natală, și în același timp cea mai amplă până acum din Europa de Sud-Est.

Până la festinul cu Brâncuși, la Muzeul de Artă Timișoara, alături de colecția permanentă „Corneliu Baba”, ori „Artă modernă românească” (cu N. Grigorescu, Șt. Luchian, Th. Aman, Octav Băncilă, Iser etc), expoziția „Paul Neagu – O retrospectivă” a dominat spațiul – Paul Neagu (1938-2004), artist de anvergură europeană, afirmat în diaspora din Anglia, fiind considerat „cel mai important artist plastic român de la Constantin Brâncuși încoace” (cel care semnează lucrarea monumentală „Crucificare” – din oțel inoxidabil – aflată în fața Catedralei, închinată Eroilor Revoluției de la 1989).

În tandem, Muzeul Național al Banatului, pe lângă „Muzeul Popa’S”, dedicat lui Ştefan Popa Popa ’S – cel mai rapid caricaturist din lume – record omologat de Guinness Book, a găzduit expoziția sculptorului Bata Marianov – „Scuturatul Pomilor din Rai”, un artist timișorean, revenit din diasporă, laureat al Marelui Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România, 2023, pentru întreaga operă. Muzeul mai e cămin la etajul Bastionului Maria Theresia, pentru expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, cu 80 de lucrări, nucleul constituindu-l 12 opere donate Muzeului Banatului de către maestrul Silviu Orăvitzan – artist plastic reper pentru arta sacră, reîntors la vatră după un periplu glorios prin capitalele lumii, artistul Luminii sacre, în consonanță cu sloganul Timișoarei Culturale „Luminează orașul prin tine! Shine your light, Timișoara!”. Ca respect pentru cariera de excepție, Ministrul Culturii i-a acordat, în anul de grație 2023, Ordinul Meritul Cultural, în grad de Ofițer.

Între expoziția „Victor Brauner – invenție și magie”, și expoziția eveniment „Constantin Brâncuși” din toamnă, deopotrivă vedetă a fost expoziția de pictură și grafică „Adrian Ghenie – Corpul imposibil/ The Impossible Body” vernisată în aprilie, la Pavilionul Isho, organizată de Fundatia Art Encounters. Artistul român Adrian Ghenie (născut în 1977, la Baia Mare – stabilit la Berlin, a ajuns, în peisajul artei contemporane, un superstar pe piața de artă mondială, cel mai vândut artist român contemporan.

În poliedrul plastic expozițional s-au înscris evenimentele de la „Cazarma U” spațiu neconvențional, exploatat artistic de Fundația „Interart Triade”, înființată în 2000 de sculptorul Peter Jecza, împreună cu soţia sa, Sorina Jecza, adiacent cu  „Galeriile Jecza”, cea mai mare galerie de artă contemporană din România. Aici s-a organizat acum, in memoriam, o expoziție de amploare „Peter Jecza – King Bronze”, sintetizând arta lui Peter Jecza (1939-2009), maestru deopotrivă al unor lucrări monumentale în bronz.

În amplul program, de departe, evenimenul briliant rămâne expoziția „Brâncuși – Surse românești și perspective universale” găzduită în Muzeul Național de Artă Timișoara, în perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024 – muzeu care a devenit, astfel, la rândul său, perla Programului Cultural și deopotrivă plasat în circuitul muzeelor europene, ca un fanion al artelor vizuale din România.

Expoziția „Brâncuși – Surse românești și perspective universale” (mi-a amintit de spusele lui Nichita Stănescu: „Cel mai frumos catren, de-aş fi în stare să-l scriu vreodată, ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuşi.”) este singura care a atras, în sine, ca albinele la stup, vizitatori sosiți special pentru acest eveniment, din străinătate și din marile centre culturale ale țării.

Și de ar fi fost doar „Peștele” de la Tate Modern Gallery, London, ori „Pasărea în văzduh” de la Galeria Guggenheim – vârfurile de lance ale expoziției – tot ar fi meritat să vii din cel mai îndepărtat colț al țării, să-l vezi pe Brâncuși acasă, în splendoarea sa patriarhală, după 50 de ani de așteptare!

Pe lângă lucrări împrumutate de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris – principalul actant, sunt opere de la Tate Modern Gallery, London, Fundația Guggenheim, Veneția, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții private, precum cea a lui David Grob.

Prin, plurivalența expozițională, artele plastice au devenit astfel coroana regală a Programului Cultural, eticheta de noblețe culturală, pentru că arta întotdeauna răspunde dezideratului existențial „Luminează-te și vei fi”, totul întru lumina cunoașterii.

Deschiderea către Europa este prin cooperarea cu parteneri din lumea întreagă, ce vor rămâne prieteni în continuare, prin conectarea la valori culturale de impact universal.

De aceea, Programul de închidere „Timișoara Capitală Culturală 2023”, a fost sub sloganul „Timișoara 2023 la nesfârșit. Călătoria continuă. Cu tine. În primul rând” – Neverending Timișoara 2023. The journey continues. With you. First and foremost, miza fiind continuarea parteneriatelor și implicarea comunității în Viața Cetății.

Din vastul Program, la fel cu peste 100 de evenimente fanion, pentru mine, perla rămâne concertul Katie Melua, cântăreața britanică, de origine din Georgia, pe care am revăzut-o cu drag și nerăbdare, după concertul din aprilie 2023, de la Lingen, Germania (la graniță cu Olanda, la 230 km de Amsterdam) unde „am tras o fugă”, în timpul unei excursii la Amsterdam, cu grupul „Cenaclul Bifrost”. Nu-mi închipuiam atunci că așa repede o voi revedea chiar acasă, la Timișoara! Melodia sa de succes poate încununa toate bucuriile spirituale ale acestui an: „It’s a wonderful life”- „Viața este minunată!”, întru solidaritate sub semnul prieteniei: „I need a friend, /To make me happy!”- Un prieten mă face fericit! A fi Capitală Culturală e o șansă istorică, de îmbogățire spirituală pe termen lung, nu doar pentru oraș și pentru întreaga țară, ci și pentru toți oamenii uniți întru Lumina Bucuriei Vieții.