Ne-a obișnuit cu insolitul. Ne-a răsfățat cu ineditul. Și ne-a purtat pe valurile înspumate ale Ființei spre adâncă și temeinică cunoaștere. Și aș spune că de la „Pseudo-poeme” din 2023, „Capharnaum”, 2024, „Povestiri din întuneric”, 2025, trecând prin aparițiile editoriale sub pseudonim: „Istorii”, 2019 și „Ceața – istorii de nicăieri” 2022, Marius Horațiu Simon, alias...
Ileana Petrean-Păușan și-a disipat talentul scriitoricesc în reportaje literare, monografii consistente (despre satul natal, Tresnea, spre exemplu), eseuri de profundă analiză și filosoficeasă înțelegere a lumii în care trăim. Poezia este, însă, giubeaua în care, din când în când, tăinuie, cu osebită băgare de seamă, adamante. „Sculpturi în bobul de rouă”, (poeme apărute la Editura...
Igor Bergler continuă „Apocalilpsa după Charles”. Și lansează în librării „Cubul lui Metatron”. O prelungire citoplasmatică a disputei inițiate de secole dintre creaționism și evoluționism. Sigur că arta scriitoricească se hrănește din cunoașterea rețetei thrillerului, în care povestea este învăluită în mister și realitate, totodată. Cele două volume împart, cu egală măsură, suspansul între scandalul...
Primesc carte din Munții Apusului. Poetul Teofil Răchițeanu, ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani încântă cititorul cu 215 catrene, ningând* peste lume gând de singurătate metafizică. Evident, nu este la prima astfel de tentativă. A înmănuncheat în catrene (dar și în poeme de mare respirație) toată suferința moților din vremi imemoriale. Dar n-a...
INSULA Într-o zi de albastru total, Pe lichide imensități Bărbatul privește o depărtare Numai a lui și a mării. Acolo, foarte de tot În depărtări lăuntrice Barcelona și Palma Previzibilă corespondență Sufletul a ridicat punți Și s-a trezit siluetă albă Minunându-se de Casa El Capricho SPRE ADRA Pământ spaniol, Știu că nu mă vezi… Sunt...
ÎNTRU DEMNITATEA STATUII E un soclu dement o imprecație de ciment o tragedie forjată neterminată zeul acesta al războiului injurios plasată în parc lângă joaca copiilor lângă obrazul palid al mamelor nu-i de mirare că-n fiecare noapte este dărâmată și în locul ei cineva pune flori Marte rămâne, spune doica tristă, o simplă și nefericită...