ÎNTRU DEMNITATEA STATUII E un soclu dement o imprecație de ciment o tragedie forjată neterminată zeul acesta al războiului injurios plasată în parc lângă joaca copiilor lângă obrazul palid al mamelor nu-i de mirare că-n fiecare noapte este dărâmată și în locul ei cineva pune flori Marte rămâne, spune doica tristă, o simplă și nefericită...
INSULA Într-o zi de albastru total, Pe lichide imensități Bărbatul privește o depărtare Numai a lui și a mării. Acolo, foarte de tot În depărtări lăuntrice Barcelona și Palma Previzibilă corespondență Sufletul a ridicat punți Și s-a trezit siluetă albă Minunându-se de Casa El Capricho SPRE ADRA Pământ spaniol, Știu că nu mă vezi… Sunt...
Primesc carte din Munții Apusului. Poetul Teofil Răchițeanu, ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani încântă cititorul cu 215 catrene, ningând* peste lume gând de singurătate metafizică. Evident, nu este la prima astfel de tentativă. A înmănuncheat în catrene (dar și în poeme de mare respirație) toată suferința moților din vremi imemoriale. Dar n-a...