Poezia Danielei Văleanu este una solară, plină de lumină și căldură, estivală chiar și atunci când evocă anotimpuri mai sumbre și mai friguroase. În toate cele nouă volume de versuri publicate până acum, începând cu anul 1999, autoarea a căutat – și a găsit – un echilibru între forma lirică, foarte concentrată, esențializată, și trăirea,...
Florina Blidariu (Un vis al nimănui, Editura Eurostampa, Timișoara, 2023), se află în căutarea căldurii și a luminii, tocmai de aceea în prim-plan se află primăvara și vara. Acestea sunt anotimpurile cele mai prielnice iubirii, trupul și sufletul fiind dezmorțite și pline de zburdălnicie. Și atunci, cum să nu le prețuiești („Așa a fost toată...
Înainte de evenimentele din Decembrie 1989, viața literară timișoreană gravita în jurul a două entități: Cenaclul Asociației Scriitorilor, instituție înființată în 1969 pe structura vechii Filiale a Uniunii Scriitorilor din România (la rându-i, întemeiată în 1949) și, pe de altă parte, Cenaclul Casei de Cultură a Studenților, apărut în 1958 și botezat, în 1965, din...
Mi s-a părut întotdeauna că Alexandru Ruja e un fenomen, este ultimul editor de seamă din cultura română, după ce Vatamaniuc, după ce Gheran audispărut. Nimeni nu s-a mai încumetat să facă ediţii. E greu, foarte greu, trebuie să stai, să rămâi în cultură multă vreme. Şi-atunci, Alexandru Ruja împlineşte treaba asta, cu o energie...
Lumea de astăzi, mai grăbită decât în secolul vitezei, a uitat că o carte nu se citește oricum, așa cum nici la o piesă de teatru sau la un concert nu trebuie să meargă omul ca la preumblare. Sigur, nu există un ritual, o rețetă pentru asta, lectura, vizionarea, audiția sunt acte de intimitate a...
Trecut prin prestigioasa școală de Filologie de la Universitatea din Timișoara, Constantin Voinescu are bine consolidate și clar evidențiate reperele culturale, între care se mișcă dezinvolt în relație cu spațiul culturii majore. Poezia sa vine pe această filieră care îmbină resursele culturale cu frumusețea expresiei izvorâtă dintr-o adâncă trăire afectivă în plan existențial. Mărci identitare...
De o bună bucată de vreme, din pricini, inițial, familiale, devenite, treptat, și rațiuni (inter)culturale, Veronica Balaj face, măcar o dată pe an, naveta între Timișoara și capitala Otawa. Aici, cu o indeniabilă vocație a comunicării, a prieteniei, și a valorizării relațiilor interpersonale, scriitoarea a ajuns nu doar o persoană foarte cunoscută (reușind chiar să...
În 2020, ”anul pandemiei”, Amalia Brăescu și-a publicat teza de doctorat – un spectaculos eseu despre creatorul fenomenului Păltiniș: Constantin Noica – Ontologia identității naționale și modelul cultural European. În același an, autoarei i-au apărut și două volume de versuri, Poezie de carbon (Editura Art Creativ) și Noxe și doxe, la Editura Brumar. Între cartea de...
E destulă patimă pentru „metafora locului ideal” în scrisul Marianei Pâșlea. Nu de mult, profesoara stabilită în Țara Almăjului banatic, după anii de pregătire filologică din Iași, își încearcă, în textură diafan-confesivă, condeiul într-o carte captivantă, ceva între nivelul cognitiv-eseistic, memoria activă și recuperarea experienței unor scriitori cu biografia arondată Banatului istoric. Lectio profana (Timișoara,...
Prozator de o elegantă discreție, dar productiv, cum l-a văzut G. Dimisianu, semnând un lung şir de volume, încercând a impune o nouă viziune în sfera romanului istoric, despărţindu-se, firesc, de limbajul arhaizant-eroizant, Radu Ciobanu (n. 1935) s-a refugiat în Istorie, brodând „ipoteze epice”. Evident că efortul reconstitutiv-problematizant se bazează pe o temelie documentară; şi...