Cronică literară

Poezia Danielei Văleanu este una solară, plină de lumină și căldură, estivală chiar și atunci când evocă anotimpuri mai sumbre și mai friguroase. În toate cele nouă volume de versuri publicate până acum, începând cu anul 1999, autoarea a căutat – și a găsit – un echilibru între forma lirică, foarte concentrată, esențializată, și trăirea, la fel de esențializată, a...

Florina Blidariu (Un vis al nimănui, Editura Eurostampa, Timișoara, 2023), se află în căutarea căldurii și a luminii, tocmai de aceea în prim-plan se află primăvara și vara. Acestea sunt anotimpurile cele mai prielnice iubirii, trupul și sufletul fiind dezmorțite și pline de zburdălnicie. Și atunci, cum să nu le prețuiești („Așa a fost toată vara: / O repetiție deloc...

Înainte de evenimentele din Decembrie 1989, viața literară timișoreană gravita în jurul a două entități: Cenaclul Asociației Scriitorilor, instituție înființată în 1969 pe structura vechii Filiale a Uniunii Scriitorilor din România (la rându-i, întemeiată în 1949) și, pe de altă parte, Cenaclul Casei de Cultură a Studenților, apărut în 1958 și botezat, în 1965, din inițiativa scriitorului Ion Arieșanu, ”Pavel...

Mi s-a părut întotdeauna că Alexandru Ruja e un fenomen, este ultimul editor de seamă din cultura română, după ce Vatamaniuc, după ce Gheran  audispărut. Nimeni nu s-a mai încumetat să facă ediţii. E greu,  foarte greu, trebuie să stai, să rămâi în cultură multă  vreme. Şi-atunci, Alexandru Ruja împlineşte treaba asta, cu o energie şi o bucurie aparte. Pe...

Aş începe de la Puslojić, care a fost unul dintre marii prieteni ai literaturii române. A tradus enorm, pe Nichita Stănescu, Anghel Dumbrăveanu, Petre Stoica, Grigore Hagiu…  Înainte de toate, a fost atât de apropiat de Nichita Stănescu, dovadă că a reuşit să-l traducă de mai multe ori, în aşa fel, încât Nichita Stănescu a intrat în unele manuale din...

De o bună bucată de vreme, din pricini, inițial, familiale, devenite, treptat, și rațiuni (inter)culturale, Veronica Balaj face, măcar o dată pe an, naveta între Timișoara și capitala Otawa. Aici, cu o indeniabilă vocație a comunicării, a prieteniei, și a valorizării relațiilor interpersonale, scriitoarea a ajuns nu doar o persoană foarte cunoscută (reușind chiar să fie membră a Asociaţiei Scriitorilor...

În  2020, ”anul pandemiei”, Amalia Brăescu și-a publicat teza de doctorat – un spectaculos eseu despre creatorul fenomenului Păltiniș: Constantin Noica – Ontologia identității naționale și modelul cultural European. În același an, autoarei i-au apărut și două volume de versuri, Poezie de carbon (Editura Art Creativ) și Noxe și doxe, la Editura Brumar. Între cartea de debut, Corecturi, lansată în 2016,...

E destulă patimă pentru „metafora locului ideal” în scrisul Marianei Pâșlea. Nu de mult, profesoara stabilită în Țara Almăjului banatic, după anii de pregătire filologică din Iași, își încearcă, în textură diafan-confesivă, condeiul într-o carte captivantă, ceva între nivelul cognitiv-eseistic, memoria activă și recuperarea experienței unor scriitori cu biografia arondată Banatului istoric. Lectio profana (Timișoara, Editura Eurostampa, 2022, 158 p.,...

Prozator de o elegantă discreție, dar productiv, cum l-a văzut G. Dimisianu, semnând un lung şir de volume, încercând a impune o nouă viziune în sfera romanului istoric, despărţindu-se, firesc, de limbajul arhaizant-eroizant, Radu Ciobanu (n. 1935) s-a refugiat în Istorie, brodând „ipoteze epice”. Evident că efortul reconstitutiv-problematizant se bazează pe o temelie documentară; şi că, dincolo de „concesiile uzuale”,...

Adrian Petru Stepan s-a născut în 1978 la Timișoara. A absolvit Colegiul Național Bănățean, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest și a studiat civilizația Europei Centrale în cadrul Fundației „A Treia Europă”. A susținut conferințe și cursuri pe teme juridice. În același timp, a scris pentru Historia și Republica  despre dreptul islamic și civilizația Orientului...

Mă întâlnesc în multe privințe cu spusele, evaluările și convingerile lui Menuț Maximinian dar parcă cea mai mare aprobare o are, din parte-mi, când, răspunzând unor întrebări de anchetă literară, despre viitorul literaturii sub spectrul dominației inteligenței artificiale, el spune: ” Nu mă tem că inteligența artificială va lua locul scriitorilor pentru simplu fapt că este …artificială. Apoi, oricâte cuvinte...

Dintre cele aproape treizeci de cărți publicate în tot atâția ani de Robert Șerban, numai șapte sunt volume de poezie: Firește că exagerez(1994, volum distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (1996), Cinema la mine-acasă (2006), Moartea parafină (2010), Puțin sub linie (2015), Poemul curcubeu, (2021), și, recent, Aproape nimic sigur*. Cu toată această ”puținătate” a aparițiilor...