Pădurea Bistra, o oază de natură arhaică în jungla metropolitană

Pădurea Bistra, o oază de natură arhaică în jungla metropolitană

La limita administrativă actuală a comunei Ghiroda se află rezervația forestieră Pădurea Bistra, un trup de pădure natural de circa 180 de hectare, cel mai apropiat de polul urban timișorean, care a scăpat nedefrișat din vechiul codru al Bucovățului, care acoperea câmpia medie a Timișului până acum două secole și jumătate. Formată din arbori care au, frecvent, vârste de cinci, șase și șapte decenii, Pădurea Bistra se distinge prin faptul că păstrează cel compact stejăret natural din zona de șes a Banatului. Alături de stejar, aici se mai găsesc parcele mari de frasin, dar și, firesc pentru zona de câmpie, specii în amestec. Un alt element de singularitate îl reprezintă presența, aici, printre sutele de specii ale faunei locale, a buhaiului de baltă cu burta roșie, specie considerată vulnerabilă și cu risc de a intra în lista celor în curs de dispariție. În prezent, Pădurea Bistra are statut de arie naturală de interes comunitar (dobândit prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000) și, totodată, de sit de protecție avifaunistică, având în vedere că localitatea se află pe marea rută pannono-bulgară de migrație a păsărilor. Deloc în ultimul rând, această rezervație naturală adăpostește și un număr mare de situri arheologice dintre cele mai prețioase: cel puțin patru au fost identificate ca având urme de locuire din neolitic, alte zece datând din epoca traco-dacică, iar nouă din epoca migrațiilor și Evul Mediu timpuriu. Practic singura rezervație naturală a zonei metropolitane Timișoara, Bistra este foarte atractivă din punct de vedere turistic, întrucât poate fi accesată din toate localitățile învecinate, Ghiroda rămânând însă poarta favorită de intrare. Pentru protejarea acestei rezervații, administrația locală a comunei Ghiroda a constituit, alături de Timișoara, Recaș, Bucovăț și Moșnița Nouă, asociația de dezvoltare intercomunitară ”Pădurea Bistra”, care să garanteze menținerea acestei comori naturale în condițiile expansiunii metropolitane.