În„ Orele astrale ale omenirii„ Stefan Zweig face popasuri livrești în destinele unor semeni de-ai noștri care au însemnat ceva la un moment dat ,etalându-și rolul lor în istorie ,în artă, în cultură,unii dintre ei rămânând puncte de referință, alții fiind trecuți în uitare. Dar ora lor astrală a rămas. Să poposim doar la aducerea-aminte a ofițerului de geniu Claude Joseph Rouget de Lisle /1760 – 1836 / care a compus pe muzica lui Hector Berlioz ,la Strasbourg ,un cântec ce se va numi mai târziu„ La Marseillaise„ actualul imn al Franței.
Fără să fim malițioși putem spune că pentru Bogdan Herzog ziua de 22 decembrie 1989 a adus cu ea o astfel de „oră astrală„.Sigur, cu o desfășurare pe mai multe zile,ani și chiar decenii. Pentru că omul acesta ,înzestrat și cu mânuirea condeiului dar și stăpân pe „știința conducerii„ a fost înainte de toate un om de initiativă.O capacitate în a-și impune punctul de vedere, mai ales când rezultatele erau în folosul a cât mai mulți. În acel Decembrie 1989,în zilele Revoluției române pornită din voința Timișoarei, în Piața Operei s-a auzit strigându-se „Radio Timișoara„. Sugerându-se ca prezența acestui post să se propage în eter. Bogdan Herzog a fost printre protagoniștii materializării acelui deziderat . Și așa se face că în 22 decembrie, la orele amiezii ,după o tăcere de aproximativ 5 ani , Radio Timișoara a emis din nou.S-au reântors în studio, atrași parcă de un magnet, dar conștienți totodată că gestul lor poate avea si consecințe nefavorabile în cazul înfrângerii Revoluției „zburătăciții„ acelei măsuri aberante din 1985 de a se desființa studiourile teritoriale din Timișoara, Cluj – Napoca, Iași, Craiova,Târgu Mureș.
La Timișoara ,Bogdan Herzog fusese singurul ce rămăsese în activitate, radiofonic, fiind în acea perioadă corespondent județean al radiodifuziunii române.Firește, corespondențele erau trimise la București,ele trebuind să fie „pe linie„.Bogdan Herțog le relata însă într-o manieră aparte, încât deveneau așchii extrase dintr-un limbaj de lemn.Adică aveau din start acel „vino-încoace„ care te determina să ciulești urechile pentru a percepe uneori fină ironie la adresa „mărețelor realizări„. Printre punctele de reper dintr-o activitate de redactor șef la Radio Timișoara și mai apoi din conducerea Studioului regional de televiziune,unde a fost cooptat pentru că era un desăvârșit om de initiativă, să amintim că împreună cu Nicolae Pârvu,Ilie Dobrici ,Ioan Olaru, Mihai Anghel și alții au convins conducerea județului Timiș să repartizeze spatiul de pe strada Pestalozzi nr.14 A, care fusese înainte hotel dormitor al Scolii județene de partid, pentru a se amenaja acolo studioul de radio și ,într-o dezvoltre ulteroară și cel de televiziune.
De numele lui Bogdan Herzog se leagă la Radio Timișoara programul de emisie de la 6 la 22.Zilnic sunt difuzate pe calea undelor emisiuni în limbile română,germană, maghiară și sârbă.Emisiuni în limbile germnă și sârbă fuseseră difuzate și inainte de 1985. După decembrie l989 s-a asigurat spațiu de o oră zilnic și emisiunilor în limba maghiară ,iar duminica se difuzează programe in limbile bulgară cehă ,slovacă, ucrainiană și romani, precum și inserturi în limba italiană, expresie a universului multicultural care caracterizează Banatul. În calitate de redactor șef, Bogdan Herzog era present în studio, la orice orda din zi și din noapte când evenimentele deveneau fierbinți .„Mineriadele„.spre exemplu, relatările de la mitingurile ce populau într-o perioadă Piața Operei din Timișoara,,dar și de la festivitățile prilejuite de Sărbătoarea națională de la 1 Decembrie de la Alba Iulia, Serbările de la Țebea,din alte și alte locuri de popas radiofonic, Bogdan Herzog fiind un initiator al transmisiilor în direct. Pe vremea când erau fonduri,entuziasm se găsea de asemenea ,și nu era Coronavirus. Un detaliu este mai mult decât semnificativ. Și el este relatat de Dan Negru în publicația „Vocea Timișului„ .„Când Regele Mihai era interzis în toată presa din România, Herzog îl găzduia la radio„. Avea o extraordinară calitate .Aceea de a realiza dialoguri de suflet în rubrica „Boema„ găzduită de„ Curierul de seară„ unde se conversa despre viață și despre activitatea profesională interlocutorii fiind din Timișoara, Arad,Sibiu,Oravița,Deva,Hunedoara,oameni de diferite profesii, felul cum conducea discuția determinând ascultătorul să urmărească emisiunea de la radio cu lumina stinsă.Pentru ca nimic din jur să nu distragă atenția de la succesiunea cuvintelor ce-și trăiau efemera viață lunecănd pe calea undelor.Transmițân informații și emoții.
La Televiziunea Timișoara realiza o emisiune despre tinerețe cu tinerii și problemele lor.Și el sobrul și seriosul,unerori de o severitate exagerată,care se impunea printr-o atitudine ce nu admitea căi de ieșire înspre nefiresc,era atunci volubil, sprințar și spontan.Plonjând în anii adolescenței sale, deloc „ușă de biserică„, de elev model și tocilar, ci destul de năstrușnic, iar o destăinuire amintire din copilărie se merită a fi spusă. La școala unde a învățat ,clădire impozantă cu două etaje, cobora scările încălecând o sanie . Cu precizie de pilot de formula unu,atent să nu se împiedice de buturugile ce-i apăreau în cale. Se înțelege, profesori anchilozați unii dintre ei, sau chiar directorul instituției de învățământ.
Născut în 12 februarie 1940 lângă Cernăuți, aproape o jumătate de veac, /Bogdan Herzog murind la 73 de ani în august 2013/, mass media timișoreană a avut un reprezentant de atitudine civică în persoana celui care poate fi considerat ctitor la relansarea în eter a emisiunilor la radio Timișoara. Personalul redacțional și tehnic dintr-un studio de radio și mai apoi dintr-unul de televiziune, îi datorează imens. îndeosebi neuitarea.