În așteptare
ascunsă
printre frunze uscate
între rădăcini bătrâne
și umbra unui copac uitat
fără aer
fără drum
nu știu cum să o găsesc
și cum să o fac
să respire
Upgrade
și parcă aud
bătănd încet
fiecare tăcere
cu tine —
verde
un vis de frunză
care se deschide
și înăuntrul meu
vibrează
Reset
n-ai zis tu că putem trece
dintr-un timp în altul
fără frică?
cine pe cine
a reparat?
Din afară, pădurea
fereastra mă închide
rece
nepăsătoare
în camera fără timp
mă privesc
întinsă în întuneric
și mă întreb
cine ar trebui să bată
ca să mă trezesc
***
într-o zi
inima
a început să îți
vorbească
în propriile tale frici
n-ai mai știut dacă
e a ta sau a mea
sau dacă vreuna
a fost vreodată
întreagă
***
el are umeri
să ducă
lumi întregi
dar uneori
se frânge
sub o șoaptă
