BINE AŢI VENIT
Bine ați venit plecații unghiurilor strâmte
arătați bine fără bărbi și ochelari
se vede că sunteți în lumea nimburilor
arcuite în jurul gândurilor
pașii voștri nu mai au urme
doar săgeți în plecări
nu mai mirosiți a transpirație
ați renunțat și la șpray
mirosul vostru are nedeslușiri
zâmbetul nu mai este elipsă
are forma piramidei decapitate
culoarea veșmintelor voastre e în flăcări
cercul a rămas deschis în rotund
doar fotoliile triunghiurilor s-au schimbat
punctele plâng numai în linii
alfabetul a rămas același
vocalele au mai îmbătrânit
s-au cocoșat în sunetele voastre
captate de forma crucilor
putrezite în iarba albastră
din cimitirile cotropite de viermi
v-ați schimbat și numele
vameșii au rămas aceiași
v-au închis portretele în computere
când ați trecut granița tăcerii
acum sunteți cunoscuți după aceeași lacrimă
rămasă în vârtejul privirii
altfel ați rata prezența
de la marele congres al circarilor
ZBORURI NETERMINATE
Privind culorile toamnei
mă gândesc la păsări rănite
rotindu-se în zboruri
cu teama căderii
adunând cerul în aripi
îngerii dansează la marginea lumii
coborâți să mai vadă pământul
când păsările plâng în rotiri
cu aripile frânte pe trupuri
așteptând căderea peste toamnă
în văzduhul golit de lumină
CODURI DE GÂNDURI
Mă simt îndemnat prin cuvinte
să orânduiesc în litere semnele
pentru viitoarele secole
stabilite în noul calendar al timpului
aflat în dezbatere la masa rotundă
din palatul ordinului milenar
autorizat la tribunalul secret
de la intersecția punctelor cardinale
voi face dreptate cu simbolurile
pentru fiecare cifră va fi o naștere
fiecare vocală va avea un drum
legătura dintre prezent și sfârșit
se va face prin rotiri de cercuri
la începutul primilor pași
urmele lăsate vor fi coduri de gânduri
deslușirea lor se va face
la marea cină a mersului
de la primul punct al cercului
născut la întâlnirea cu prima lumină
numai atunci se adună cuvintele
în noul alfabet al începutului
credeți-mă că este adevărat ce vă spun
altfel m-aș întâlni doar cu prietenii
la cafeneaua lui Aladin
și am bârfi politicienii mincinoși
că au înghețat apele ochilor
de râsul diavolilor
bucuroși de izbânda noilor decrete
pentru deschiderea traficului
de vocale gravide
ÎȘI NUMĂRA PAȘII
Trecea prietenul meu
cu planetele în spate
numărându-și pașii cu amintirile
uitate în tinerețe
nu îl mai văzusem de la procesul cu viața
chemată în instanța dezordinii timpului
să-i ceară condamnarea veșniciei
acum era un cerc în formare
obosit de judecăți nedrepte
trecând spre semnul final
agățat de haosul nașterii
pierdută la poarta destinului
TĂRÂM ȘTIINȚIFIC
Uneori sunt singur cu cerul
în ținutul neștiut
unde particip la conferințe
despre trecerea timpului
acolo tac nu vorbesc
ascult pierdut în neliniște
la certuri în creiere electronice
ale unor roboți gălăgioși
chemând verdele din clorofilă
în eprubete imense
fierbând pe planete încinse
tac și privesc fără trup
dar într-o zi am să spun
că vorbele au rădăcini