Hoinara

am o inimă care umblă în fiecare noapte hai hui

cum umblă sfântul spiridon

dimineața călugării îi găsesc încălțămintea prăfuită

o curăță cu grijă

 a doua zi o iau de la capăt

a umblat sfântul azi-noapte zic/ zâmbind fericiți

stiu că pașii sfântului sunt cu folos celor ce au nevoie

 azi-dimineață iar nu mai era în piept.

i-am găsit doar papucii

plini de smoală.

Abatorul de blândețe

Toate întâlnirile dintre mine și mine se termină la fel.

uși trântite, pumni strânși, ochi dați peste cap

cuvinte suspine bolboroseli

un abator de blândețe unde

fiecare parte se consumă până la capăt

plăcerea e inclusă în preț.

Se negociază a cui cruzime e mai bătrână

dar iubirea nu are vârstă.

nu a existat nici măcar o singură zi de pace totală pe pământ

Într-un colț al lumii s-a găsit mereu ceva de ucis.

 încă mai sper că deschid într-o zi ușa

Și toate părțile din mine

Mă invită la masă.

Vis

Te văd copil în fața sobei

în dreapta ții cuțitul în stânga lemnul

sculptezi neîncetat așchiile sar jur împrejur

lama caută o forma pe care nu o găsește.

seara împreuni cele două mâini

rugăciunile tale miros a lemn și a cuțit

de asta le ascultă Dumnezeu.

Vocea ta mă cheamă în adâncuri

nu pot  să I spun stop

așa cum nu mă pot împiedica să respir aerul cu noxe

pentru că e singurul care mă ține în viață.

Visez că-ți intru în palme

Ca o așchie

Pe care nu o mai poate scoate nimeni.

despre iertare

Îmi plac florile care nu se udă des

mâncărurile lângă care nu trebuie să stai

animalele care se descurcă singure

oamenii pe care nu trebuie să-i suni de ziua lor

ca să știe că-i iubeșți.

Mama spunea că dragostea înseamnă să pliveșți fiecare fir de ceapă din răzor

eu am învățat dragostea

de la buruieni.

Încă mai cred

că dacă le pun o găleată mare de apă într-o zi

toate florile ofilite

mă vor ierta.

Ploaia și bătaia mamei

M-au crescut de mică

așa am învățat că dragostea e sterilă

dacă nu se lasă cu lacrimi

oare dacă n-ar fi fost așa

te-aș mai fi iubit?

șuieră trenurile peste câmpii

orizontul se desface

ca un lotus

lumina compune un răsărit nou .

Mă ard încă  obrajii

de la atâta dragoste.

 50

se dă pe silențios la 50

 îți iei bun rămas

cu o înclinare subtilă a capului

începe să-ți placă toamna

faci o pasiune pentru tot ce cade

verdele are o aroganță insuportabilă

îl tolerezi doar în bijuterii.

fondul de ten nu poate ascunde frica

te rogi în fiecare zi să supraviețuieșți doar ca să arăți că ești bun

dacă ai noroc

chiar te placi.

 brusc iți dai seama

– tastezi mai rapid

Dumnezeu să-l odihnească în pace

decât

la mulți ani.