Există în cultura fiecărui popor câteva sărbători care spun mai mult despre felul în care oamenii au înțeles lumea decât multe tratate de istorie. Sânzienele sunt una dintre ele. În jurul acestei sărbători s-au adunat, de-a lungul secolelor, credințe, mituri, ritualuri și simboluri care vorbesc despre relația omului cu natura, cu timpul și cu misterele...
Derulările contemporane din literatura noastră postdecembristă mai inspiră, încă, neobișnuite curiozități în legătură cu un spectacol eminamente al pluralului și care ne așează în rândul evoluțiilor axiologice din domeniu pe continent. În plan intern, contextul cultural actual, totuși, nu mai are tectonicile pliind registre și accente vizibile despre alonja valorică în spațiul național, provinciile noastre...
… Detectiv de ocazie, am trecut Dunărea, luând la pas satele de pe drumul Tulcei, în căutarea unui vajnic constructor brăilean ce se încadra perfect comandamentului impus. I-am luat urma dincolo de Măcin, într-un sătuc cosmopolit, unde românii, rușii-lipoveni, italienii, tătarii si turcii vorbeau pe aceeași limbă – a înțelegerii și conviețuirii în bună-pace. „Subiectul”...
Autorul ne așază din nou în fața unei lucrări-eseu asupra operei unui confrate sau a unei personalități din lumea literară, așa cum ne-a obișnuit deja — numai în ultima perioadă enumerăm: Cornel Ungureanu, Livius Ciocârlie, Vasile Barbu, și vor mai urma. Astăzi îi este rândul lui Ioan Dan Bălan. „Între lut și celest” este o...
Există întrebări pe care le putem amâna la infinit, mințindu-ne că sunt probleme ale viitorului. În „Judecătorul artificial” Geo Moisi ne arată că viitorul a sosit deja. Dacă, în urmă cu câțiva ani, vorbeam despre inteligența artificială (IA) ca despre o curiozitate tehnică sau ca despre un generator de poze amuzante cu pisici, în 2026...
Anii care au trecut au făcut-o pe tânără să arate ca dealul copilăriei ei, plin de flori, plină de înflorire. Mă uitam la deal, apoi o priveam pe ea, o suită necenzurată de perfecțiune, acolo unde sufletul își înmugurește redevenirile din rădăcini ascunse cu grijă în vise. Tu ce vezi când o privești? Ce vezi...
CARNAVAL e toamnă iar în târgul de vocale cuvintele-cuvinte au mai scăzut din preţ se rãzboiesc pigmeii-n talciocuri literare şi-nspânzurã orbita vreunui atom răzleţ şi Doamne cum oraşul cultivă ciuperci albe şi încă nu se simte povara cuvântului-cuvânt în pieţe se plantează doar schije de silabe şi iată Alfabetul rămâne-n necuvânt EXISTENŢĂ ALBASTRĂ ne amăgim...
CA URMARE m-am născut în republica populară românăcare după numai doi ani s-a schimbat însocialistă iar în 1989 ca urmare a uneiinginerii genetice (a făcut plopul pere) s-areîntors (o, câtă mărinimie!) în capitalismpe care nu-l apucasem (noroc că nu mi-am propus să fiu fericit) UN CORP DELICT ATÂT DE FRAGIL nu mă mai grăbesc (orizontule...
Când trebuie să se pronunţe dacă Shakespeare şi Descates sunt sau nu oameni de cultură, cărturarul zilelor noastre îl numeşte fără să clipească pe primul, dar ezită îndelung la cel de-al doilea – deşi, în ierarhia spiritului, ecuaţia precede stihul sau aria. Nimic nou sub Soare: mentalitatea „celor două culturi” (care-i separă pe ingineri de...
Traducere de Simona Ferrante Élise are o cameră. Nimic extraordinar până aici, îmi veți spune. Să ai o cameră, în țara noastră, este, până la urmă, ceva destul de obișnuit. Dar camera Élisei este mai mult decât o simplă cameră. În primul rând, își petrece în ea cea mai mare parte a timpului. Camera seamănă,...