Tandemul matrimonial Aurelia și Dumitru Jompan a fost și unul de exprimare profesionistă a istoriei culturii și civilizației locale, oferind foarte multe cercetări editate de-a lungul anilor, două dintre acestea fiind utile și astăzi, precum Marga etnografică din 2019 ori mai devreme un glosar de cuvinte și expresii dialecte, cu două volume apărute în 2016 și 2017. Un studiu monografic, important mai ales pentru tradițiile învățământului  de pe Valea Bistrei, este dedicat unui dascăl devotat școlii românești, preocupat de destinul învățământului rural, de științele pedagogiei aplicate, de metodologiile „școlii practice“, de promovarea tradițiilor etno-folclorice, învățătorul Gheorghe Muroni (1908-1991).

Restitutorii manuscriselor lui, Aurelia și Dumitru Jompan, au recurs la titlul unui studiu manuscris al dascălului, astfel  că volumul monografic  In memoriam dascălii noștri:  Gheorghe Muroni (1908-1991) (Timișoara, Editura Eurostampa, 2022) are la bază manuscrisele Esența vieții unui învățător. Autobiografie, păstrat la una din rudele lui Gheorghe Muroni, adică Maria Stan Boldujer, apoi manuscrisele păstrate la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Caraș-Severin în celebrul fond „Boșcaiu“ (Tiberiu și Sever), fiind vorba de Obiceiuri și datini din satul Var în vremea copilăriei mele și Viața pe timpul Graniței la Var și la Ohaba Bistra, povestită de Gheorghe Muroni, fost învățător-director. Autorii restituirii au mai inserat Viața în Graniță, povestită de Pavel Jumanca, fost revizor general al învățământului primar. În prefață, Aurelia și Dumitru Jompan notează că învățătorul a mai lăsat moștenire unor rude ale sale și ale soției sale, Jean și Dinu Muroni „trei caiete de memorii intulate: Din viață pentru viață“, totalizând peste 600 pagini“.

Învățătorul Gheorghe Muroni a avut un destin dramatic dar voința de a-și implica eforturile în dinamicile perioadei de reformare a statului național, după Marea Unire, i-a determinat orientările iar viața lui și a familiei sale s-a confundat cu proiectele profesionale. Născut în Var, o localitate de pe Valea Bistrei, din componenta Obreja, care ne amintește de Moise Groza și Războiul Independenței, va fi un emul al învățătorului Elisei Șchiopu la școala satului, apoi continuă la Școala Normală de Învățători din Caransebeș (1920-1926), titular la școala primară din Fârdea (1926-1292), obține la Făget, prin deputatul Titus Olariu, castelul pentru activitățile școlare iar după stagiul militar la Lugoj e încadrat la școala din Sărăzani la aceea din Drinova (1930-1931), apoi din Ohaba Bistra (1931-1986), parcurgând toate onorurile profesionale și notând multe succese în cariera sa didactică. În Adaos, editorii Aurelia și Dumitru Jompan arată că învățătorul Gheorghe Muroni a organizat activități practice agricole cu elevii, o cantină, o farmacie, o bibliotecă și un muzeu, un cor de copii și unul de adulți. O bucurie aparte i-a fost colaborarea și sprijinul oferit echipei de cercetare din cadrul Institutului Social Banat-Crișana, prezentă pentru monografierile din 1938, la Oaba Bistra. Echipa avea în componență pe medicul Ion Adam, profesorul Gheorghe Boran, inginerul Paul Ciocârlan, etnomuzicologul Ion Crișan, etnografa Drăgan Hilda, coregraful Iulian Ilca, preotul Melentie Șora și etnomuzicologul compozitor Nicolae Ursu. Raportul echipei va fi semnat de Gheorghe Boran care, la rubricatura cu titlul Învățătorii care fucționau în prezent (1938), îi amintește, cu mulțumiri pentru sprijinirea anchetei Institutului în zonă, pe Gheorghe Muroni, Natalia Drăguț și pe Traian Lădariu.

Spuneam mai sus că o parte însemnată a restiturii manuscriselor lui Gheorghe Muroni arată că locul prioritar îl au cutumele, tradițiile. Obiceiuri și datini din satul Var în vremea copilăriei mele inserează notații insolite depre Pițărăi, cu „focul sacru“, „La Sânvăsâi“, Serbarea Primăverii, „Împreurul“, „Sângiorz“, Primul răscol al oilor, o întreagă serie de evenimente extrase ca descrieri sintetice dintr-un calendar al evenimențialului tradițional din satul bănățean arhetipal. O cercetare care ține și de istoria mentalităților, individuale și colective, va fi Viața pe timpul Graniței la Var și Ohaba Bistra, povestită de Gheorghe Muroni, fost învățător-director, insertând ca informație istorică și sociologică, aspecte privind viața comună în cadrul Comunității de Avere Caransebeș, disciplina socială, operațiuni de reformarea cotidianului precum păstrarea ordinii morale în comunitate, salubritatea, modul de a primi comunicări și de a (le) comunica oficial, „împrejmuirea țarinei, pietruirea drumurilor, facerea podurilor.“, pedepsele („Cei care făceau blăstămății mai grave erau bătuți la spate pe o bancă. Unele pedepse erau transformate în muncă.“), serviciul militar, munca, organizarea vieții în familie. Un bogat material iconografic și tabele genealogice întregesc o colosală, ca importanță, restituire cu informații utile pentru întregirea istoriei Banatului de Munte.

Cartea aceasta evidențiază râvna cu care neuitații noștri Aurelia și Dumitru Jompan scotoceau prin arhivele locului, apelau la mărturisitori-martori din elitele locale ai unor momente esențiale din trecutul ținutului, scoteau la iveală înfrigurați de emoția descifrării ineditului documente, arhive private care, altminteri, ar fi însemnat o informație pierdută pentru totdeauna.