Viața
Demult
Mi se părea că începusem să zbor
M-a scăpat viaţa din braţele ei
Sau eu am scăpat-o din mâinile mele
Şi am simţit de câteva ori
Cum a trecut moartea
Peste timpul meu încremenit
În rutina visării.
Apleacă-te să te poţi elibera
De poverile care te cocoşează
Sărbătoarea a început.
Stea
Pe mâinile mele
Urmele degetelor tale
Ca umbrele stelelor
În cinci colţuri ciobite
După razele lor
Mă afund în labirintul vieţii
Acolo mă ascund
Să nu mă mai găsească
Cine să mă mai caute?
Melcii în compas
Ţinându-te de mână
Am citit o poveste
Cu o fată frumoasă
Printre melcii cu casa în spate
Pe ruinele zidurilor
Paşii mei se târăsc
Trec prin cetate
O văd
Bătrână acum
Şi uscată
Spre asfinţit
Arc de lumină
După ploaie
Cu săgeata ţintită
Spre crucea curcubeului.
