Mariana Stratulat: Elegii

Mariana Stratulat: Elegii

PRIMA ELEGIE

Depărtările

într-un strop de sânge

își aduc tălpile

să ne amintim

drumurile

poemului

către șenilele timpului pierdut

într-un labirint

decorat cu oglinzi.

Cine mâna mi-o retează

de la-ncheietură?

Să fie sabie,

să fie gură?

Pe linia de orizont

lumina îndepărtează

de solzi

tristețea ce-și așteaptă

lacrima.

A DOUA ELEGIE

Lacrima

și-a ascuns-o

înfiorată

și-n rană

lancea ruginită,

umbra mea fără ochi,

umbra mea cu inima frântă.

În cutia credinței

cine mi-a zăvorât plânsul?

Gândul s-a rătăcit pe drum

sau a împrumutat

bolovanul lui

Sisif?

A TREIA ELEGIE

Sisif

purtând între degete

busola veche

și-a adus

dintre stânci, din prăpăstii,

vulturii,

și după ce i-a așezat pe umeri

a zis:

în trupu-naripat

al pietrei

îmi voi ascunde

victoria.

A PATRA ELEGIE

Victoria

o putem câștiga

doar când din tăcere

vom întoarce cuvântul pribeag.

Devenind povară

strigătul acestui poem

se înserează

și-și pune capăt zilelor

vindecând moartea

de nemoarte.

A CINCEA ELEGIE

De nemoarte

am să-ți descânt,

bucură-te!

Voi renunța chiar și la ochiul

pe care îl vrea vulturul

pentru tine,

voi renunța

să chem cu numele tău

mâna care sugrumă

pasărea

ce-și ia zborul

de pe buzele tale nevândute.

A ȘASEA ELEGIE

De pe buzele tale nevândute

nu aștept cuvinte trădate,

nu aștept nici

să ierți viața datoare cu zi,

să alungi moartea

care și-a pus la gât ștrangul

din mațe zeiești de lup.

În vârf de cuțit inima

se lasă

cu fier înroșit însemnată.

A ȘAPTEA ELEGIE

Cu fier înroșit însemnată

poezia aceasta nu vrea

să-și îmbrace

pielea de căprioară.

Ea știe să vadă,

ea știe să audă

nenăscutele tăceri.

A OPTA ELEGIE

Nenăscutele tăceri

se vor hrăni cu laptele cuvintelor

bătute în cuie la porțile cetății.

Lasă-le să râdă

de taine imaginare,

lasă-le să si piardă răsuflarea

în a opta elegie.

ULTIMA  ELEGIE

În a opta elegie

scânteia gândului

s-a întâmplat

să risipească așteptarea

ce-ți ducea în versuri

crucea, steaua și toate

depărtările.

Crucea, steaua și toate

depărtările.

Portret de autoare:

Poetă. Locuiește în Vârșeț, Republica Serbia. Este laureată a mai multor festivaluri de poezie din Voivodina şiRomânia. În octombrie 2020 devine director al Casei de Presă şi Editură Libertatea din Panciova. Este membră a Uniunii Scriitorilor din Voivodina (2004) şi a Uniunii Scriitorilor din România (2012). O parte din creaţiile sale apar în antologiile: Vântul seamănă cuvântul, alcătuită de prof. dr. Ileana Magda; Dumbrava însorită, realizată de Veronica Lăzăreanu; Anale 2008. Peniţa de aur vârşeţeană, antologie de poezie şi proză contemporană, antologator Milutin Djurièko. Colaborează la revistele culturale: „Bucuria copiilor”, „Tinereţea”, „Libertatea” şi „Lumina” (Panciova), „Cuvântul românesc”, „Cetatea vârşeţeană” (Vârşeţ), „Mişcarea Literară” (Bistriţa), „Primăvara oraviţeană” (Oraviţa), „Confluenţe” şi „Semenicul” (Reşiţa), „Revista română” (Iaşi), „Hyperion”, Drobeta Turnu Severin. Opera poetică(selectiv): Fascinaţia invizibilităţii (Cluj Napoca, Ed. Eikon, 2006), Nocturne (Panciova, Ed. Libertatea, 2012), Cele mai frumoase poezii(Drobeta Turnu Severin, Editura Lumina, 2021), Serpentine (Caracal, Editura Hoffman, 2022). A mai publicat: Masca de aur, proză scurtă (Ed. Libertatea, 2004); Nelinişti şi speranţe, roman, (Ed. Libertatea, 2005); Monografia Trupei de teatru „Neica” din Coştei, (Ed. Libertatea, 2007); Viză pentru şapte zile, roman (Editura Banatul Montan, Reşiţa, 2008); Mitzi şi Puff, poezii pentru copii (Ed. Libertatea, 2008); Aventurile lui Alex, roman pentrucopii (Ed. Libertatea 2009); Monografia localităţii Coştei, 1361–2011, (Ed. Libertatea, 2011). Referinţe critice: Ion Deaconescu, Ion Neagu (Antologia poeziei româneşti din Serbia, 2003), Catinca Agache (Literatura română din Voivodina, 2010), Brânduşa Juică (Literatura română din Voivodina 1945–1989, 2012), Vasa Barbu, Nicu Ciobanu (65 de ani de beletristică 1947–2012, 2013, Virginia Popovici (Opinii şi reflecţii, II, 2016), Florian Copcea (Lexiconul poeţilor români din Serbia, 2016), Ioan Baba (Lumina – contribuţii monografic-bibliologice, 2016), Ioan Baba (Banatul în memoria clipei, 2017), Florian Copcea (O istorie a liricii româneşti din Serbia, 2018), Florian Copcea (O istorie a poeziei românești din Banatul Sarbesc, 2022).

A consemnat Florian Copcea