Mihnea cel Rău, o monografie de referință

Mihnea cel Rău, o monografie de referință

Fiu nelegitim al lui Vlad Țepeș, aflat pe tronul Țării Românești pe durata a numai un an – între 1508 și 1509 -, Mihnea Vodă zis ”cel Rău” (din motive mai mult sau mai puțin obiective, dar din inițiativa adversarilor său politici interni și externi) a fost un continuator al politicilor promovate de tatăl său și, deloc surprinzător, și-a găsit sfârșitul, un an după înlăturarea de pe tron, fiind asasinat în refugiul pe care și-l căutase la Sibiu. Rolul său în evenimentele epocii, în primul rând al celor militar-politice, dar și culturale (grație, printre altele, relațiilor de prietenie cu umanistul Nicolaus Olahus) este însă mult mai extins. Acest rol, dar și contextul foarte complicat al epocii și societății în care a trăit, este pe larg analizat într-o monografie de referință – intitulată Mihnea cel Rău, un descendent de seamă al lui Vlad Țepeș Dracula și apărută recent la Editura Eurostampa din Timișoara – de către cercetătorul medievist bănățean conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, studiul fiind realizat în contextul împlinirii a 560 de ani de la nașterea efemerului, dar aprigului domnitor.

Autorul fce lumină, în limita documentelor și a surselor istorice cunoscute, asupra relațiilor de familie (oglindă a înaltei aristocrații medievale românești din toate cele trei principate, cu puternice conexiuni în lumea bizantină, maghiară, otomană, polonă ș.a.m.d.), asupra conflictelor dintre marile clanuri boierești autohtone, a rolului pe care Mihnea Vodă l-a jucat, chiar înainte de preluarea domniei, în influențarea politicii interne și externe a Țării Românești, a implicării sale în răscoala din 1508 a românilor din Țara Făgărașului (care, nota bene, au dorit să se unească cu Țara), nu în ultimul rând, asupra modului în care unii dintre urmașii direcți ai acestuia au încercat să-i continue politicile. Un consistent aparat critic completează această reușită monografie – parte a unui mai amplu program personal de cercetare al autorului, focusat asupra biografiilor de domnitori și conducători politici români mai puțin cunoscuți – care este, în pofida salutarei sale rigurozități științifice, redactată într-un limbaj accesibil tuturor categoriilor de cititori.