Poveste

Pasărea din poemul meu…

În care am tras cu praștia în copilărie,

Chiar există,

Femeia cu umbră sub formă de cruce,

Din poemele mele…

Chiar există,

Piatra Inorogului

Din poemele mele…

Chiar există,

Păzitorul Nermeșului, Cel din Deal, din poemele mele… chiar există,

Gara din poemul meu nescris,

Chiar… există.

Poem clepsidră

Poetul… adună pământ

De sub umbra femeii,

A doua zi îl amestecă, legat la ochi, cu a fi… sau a nu fi,

Face slove din el

Și le așază în cutia pandorei,

Poetul… adună pământ de sub Tălpile lui Dumnezeu,

Îl amestecă toată viața cu inima sa

Și îl ascunde în ceruri,

Poetul adună pământ

De sub timp,

Îl amestecă de fiecare dată cu celălalt eu,

Și în loc de nisip

În clepsidre

Toarnă ulei de candelă, amestecat cu umbra femeii.

Poem ritual

Am aruncat cu piatra

În umbra ta femeie,

Ea s-a ascuns într-un țipăt de pasăre

Și mă strigă pe nume,

Mă strigă cu glas tăcut… omule,

Făcutule din țărână,

A doua zi am aruncat cu piatra

În singurătatea ta femeie,

În fiecare noapte

Tu aduni pietrele

Îți pui câte o dorință

Și le ascunzi în oglinzi,

În nopțile cu lună plină

Toate pietrele aruncate de mine…

Au formă de inimă.

Triptic

Mâinile umbrei mele…

Sunt mai lungi decât

Partea de sus a crucii,

Tălpile umbrei mele

Sunt mai mici decât

Partea de jos a crucii,

Umbra mea

Ascunde urme de sabat în același eu.

Poem de duminică

În fiecare dimineață

Culeg mere mușcate…

Le așez în candelă în loc de ulei,

Celălalt eu nu înțelege nimic,

Iau cheia de la intrare în alb

Și fac din ea un cui,

Îl bat în primul amurg

Cu o piatră ce a fost aruncată

În femeia fără păcat,

Agăț de el toaca…

Și îl chem la rugăciune

Pe celălalt eu.